Georgescu Dragos
Premierul României, Ilie Bolojan, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles, unde a avut o serie de întrevederi cu oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene. Programul vizitei, extrem de dens și orientat spre teme strategice, a inclus discuții despre situația macroeconomică și fiscală a României, dar și despre apărare, relațiile externe și viitorul program de finanțare europeană destinat țării noastre.
Ce a decis Uniunea Europeană pentru România după vizita lui Bolojan la Bruxelles. Anunț important pentru toți românii
Întâlnirile de la Bruxelles au venit într-un moment sensibil pentru România, aflată într-un proces de ajustare fiscal-bugetară și de negociere a unor condiții mai flexibile cu Uniunea Europeană în privința deficitului. Totodată, vizita s-a desfășurat în contextul în care Bruxelles-ul privește cu îngrijorare creșterea curentelor suveraniste din Europa Centrală și de Est și se bazează pe stabilitatea României pentru a menține echilibrul regional.
Prima întâlnire din programul oficial al premierului Ilie Bolojan a avut loc cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie și Productivitate. Tema centrală a discuției a fost situația macroeconomică și fiscală a României, în contextul în care Bucureștiul se află sub presiunea de a respecta angajamentele europene privind deficitul bugetar.
Guvernul de la București și-a asumat în mod oficial continuarea reformelor necesare pentru a consolida stabilitatea și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice. Printre acestea se numără măsuri de eficientizare a administrației publice, digitalizarea unor servicii, precum și reducerea cheltuielilor inutile la nivel central și local.
Pe surse, informațiile apărute în spațiul public indică faptul că Uniunea Europeană ar fi dispusă să accepte un deficit mai mare decât cel stabilit inițial prin negocieri, pentru a nu destabiliza Guvernul României. Această concesie, dacă va fi confirmată oficial, ar reprezenta un semnal de sprijin politic pentru cabinetul Bolojan și o recunoaștere a faptului că România are nevoie de o perioadă de tranziție pentru a pune în aplicare reformele promise.
Premierul a avut un prânz de lucru cu Andrius Kubilius, comisarul european pentru Apărare și Spațiu. Discuțiile s-au concentrat pe rolul României în arhitectura de securitate a Uniunii Europene, dar și pe sprijinul pe care țara noastră îl oferă Republicii Moldova în contextul amenințărilor hibride venite din partea Rusiei.
Uniunea Europeană este profund îngrijorată de posibilele atacuri cibernetice și campanii de dezinformare care vizează statele din vecinătatea estică, iar România este privită ca un partener-cheie în apărarea frontierei de est a Uniunii. În acest sens, Bruxelles-ul se bazează pe experiența și implicarea României pentru a asigura stabilitatea politică în Republica Moldova, mai ales în perioada delicată a alegerilor.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că România își menține angajamentele ferme față de securitatea regională și că va continua să sprijine Republica Moldova atât prin proiecte de infrastructură energetică și digitală, cât și prin colaborări în domeniul apărării și combaterii propagandei.
Întâlnirea cu Roxana Mânzatu: viitorul program de finanțare europeană
Ilie Bolojan a avut o întâlnire de lucru și cu Roxana Mânzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene și comisar pentru Drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire. Această întrevedere a fost considerată una dintre cele mai importante ale vizitei, întrucât a vizat negocierile pentru viitorul program de finanțare europeană dedicat României.
„Întâlnirile cu comisarii sunt pe trei programe importante pentru România. În primul rând, în pregătirea rectificării bugetare și a Consiliului miniștrilor de Finanțe, ECOFIN-ul din luna octombrie, trebuie să reglăm aspectele legate de deficite și de măsurile adoptate, astfel încât să fim o țară de încredere și să evităm continuarea procedurii de suspendare a fondurilor europene”, a explicat Ilie Bolojan.
În același timp, premierul a precizat că discuțiile cu Roxana Mânzatu sunt esențiale pentru stabilirea unei poziții unitare a României în ceea ce privește modul de alocare a fondurilor. Se are în vedere obținerea unei negocieri cât mai favorabile, care să mențină sume consistente pentru politica agricolă și pentru politica de coeziune, dar și identificarea unor mecanisme prin care fondurile să fie utilizate mai eficient, cu impact real asupra dezvoltării regionale și a infrastructurii.
Poziția UE față de politica fiscală a României
Un alt aspect important al discuțiilor de la Bruxelles a fost legat de politica fiscală. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Uniunea Europeană nu va presa România să crească TVA-ul, cu excepția unor domenii specifice precum HORECA, unde se analizează o ajustare. Această decizie arată că Bruxelles-ul înțelege sensibilitatea contextului socio-economic din România și preferă să ofere flexibilitate, în loc să impună măsuri care ar putea provoca tensiuni sociale.
De asemenea, oficialii europeni au transmis că sprijină măsurile de reducere a cheltuielilor publice, promovate de guvernul Bolojan, considerând că acestea vor contribui la consolidarea fiscală pe termen lung.
