Georgescu Dragos
Mai este doar o lună până când plafonarea prețurilor la energia electrică va fi eliminată, iar această schimbare riscă să afecteze milioane de gospodării din România. Măsura de sprijin, care până acum a ținut sub control facturile la curent, urmează să expire, iar românii vor intra într-o nouă realitate energetică – una în care prețurile vor fi dictate de piață, fără intervenție guvernamentală.
Ce ajutor ar putea primi românii după ce facturile la enegie sunt aproape să se dubleze
În acest context, Guvernul caută soluții pentru a proteja consumatorii cu venituri mici, în fața unui val de scumpiri inevitabile. Se discută două variante de sprijin financiar: una în care se acordă 36 de lei pe lună, și o alta mai generoasă, de 72 de lei lunar. Însă alegerea finală va depinde strict de câți bani va putea mobiliza statul în buget.
Potrivit estimărilor actuale, între 2 și 2,5 milioane de gospodării ar putea beneficia de aceste subvenții, dar totul este încă în etapa de analiză. Ministerul Energiei propune extinderea pragului de venit pentru a include mai mulți beneficiari, însă această decizie implică un efort bugetar considerabil, estimat între 300 de milioane de euro și 1 miliard de euro pe an.
Măsura plafonării a fost una dintre cele mai importante intervenții ale statului în perioada de criză energetică. Prin stabilirea unui preț maxim pe kilowatt-oră, Guvernul a reușit să limiteze explozia tarifelor la electricitate și să ofere o oarecare predictibilitate consumatorilor casnici. Această politică, însă, a fost gândită ca fiind temporară, iar termenul-limită se apropie rapid.
De la 1 iulie, românii vor plăti prețul pieței pentru energia electrică. Asta înseamnă că fiecare furnizor va putea stabili un tarif în funcție de cerere, ofertă și contractele din piața de profil. Pentru mulți consumatori, în special cei cu venituri medii și mici, acest lucru se va traduce prin facturi mai mari, în unele cazuri chiar dublate.
În prezent, prețurile plafonate variază între 0,68 lei/kWh și 1 leu/kWh, în funcție de consum. După eliminarea plafonării, cel mai mic preț estimat în piață va fi de 1,1 lei/kWh, dar acesta poate ajunge cu ușurință la 1,4 lei/kWh sau chiar mai mult, în funcție de contract și furnizor. Astfel, o persoană cu un consum moderat va vedea o creștere de până la 60% a facturii lunare. În cazul unui tarif mediu, factura se poate chiar dubla.
Ajutor financiar pentru consumatorii vulnerabili: două variante pe masă
În fața acestei perspective, Guvernul pregătește un mecanism de sprijin pentru cei mai vulnerabili. Potrivit unor surse guvernamentale, sunt analizate două scenarii principale: oferirea unui ajutor de 36 de lei pe lună sau a unuia de 72 de lei pe lună, care ar urma să compenseze parțial costurile în creștere.
Ajutorul ar urma să fie acordat prin intermediul unei subvenții directe sau al unui card de energie, similar celui utilizat în timpul crizei din iarna trecută. Însă deocamdată nu s-a luat o decizie definitivă, deoarece este nevoie de o analiză clară a resurselor bugetare disponibile.
Ministerul Energiei propune, pe lângă stabilirea sprijinului financiar, și creșterea pragului de venit pentru a putea include mai mulți beneficiari. În prezent, este considerat consumator vulnerabil orice persoană singură care are un venit lunar de maximum 2.053 lei, respectiv 1.386 lei/persoană în cazul familiilor. Majorarea acestor plafoane cu cel puțin 30% ar însemna includerea în program a unui număr mult mai mare de gospodării.
Potrivit calculelor făcute la nivelul Ministerului Energiei, bugetul necesar pentru implementarea acestui sprijin variază între 300 de milioane de euro și 1 miliard de euro pe an, în funcție de varianta aleasă și de numărul de beneficiari incluși. Acest efort bugetar este considerabil, mai ales în contextul în care statul are deja o presiune crescută pe cheltuielile publice.
Din acest motiv, autoritățile ezită să se pronunțe ferm asupra formei finale a ajutorului. Prioritatea declarată rămâne protejarea celor cu adevărat în nevoie, dar în paralel se dorește și evitarea unor dezechilibre suplimentare în bugetul general.
Impactul eliminării plafonării asupra diferitelor tipuri de consumatori
Efectul eliminării plafonării va varia semnificativ în funcție de tipul de consumator. Cei cu un consum redus – de exemplu, persoane singure sau vârstnici care locuiesc în spații mici – vor resimți cel mai acut scumpirile. La un tarif de 1,4 lei/kWh, factura lunară s-ar putea dubla față de nivelul actual.
În schimb, pentru gospodăriile cu consum mai mare – în special cele care deja nu mai beneficiază de plafonare din cauza unui consum lunar de peste 255 kWh – diferențele vor fi mai puțin vizibile. Există chiar și cazuri în care, în funcție de ofertele furnizorilor, factura ar putea scădea ușor. Spre exemplu, în unele cazuri, consumatorii pot plăti cu 50-60 de lei mai puțin dacă vor încheia contracte avantajoase după liberalizare.
Cum va fi acordat ajutorul: scenarii și posibile mecanisme
Deși nu s-au oferit încă detalii concrete privind modalitatea de distribuire a sprijinului financiar, sunt luate în calcul mai multe opțiuni. Una dintre variante este cea a transferului direct în conturile beneficiarilor, pe baza unei cereri depuse la primărie sau la o platformă electronică.
O altă posibilitate ar fi distribuirea prin carduri de energie, exact cum s-a procedat în sezonul rece precedent. Această soluție are avantajul că permite utilizarea directă a fondurilor pentru plata facturilor, fără riscul deturnării lor către alte nevoi.
Indiferent de soluția aleasă, autoritățile trebuie să se asigure că procedura de accesare a sprijinului este simplificată și accesibilă, mai ales pentru persoanele vârstnice sau din mediul rural, care au acces limitat la mijloace digitale.
Odată cu ieșirea din regimul de plafonare, furnizorii de energie vor avea libertatea să stabilească propriile tarife. În teorie, concurența din piață ar trebui să ducă la apariția unor oferte variate, unele chiar mai avantajoase decât plafoanele anterioare.
Totuși, există și riscul ca unele companii să profite de tranziție pentru a majora prețurile, în special în lipsa unei reglementări stricte a contractelor. Pentru a evita astfel de situații, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va avea un rol esențial în monitorizarea pieței și în protejarea consumatorilor de eventuale abuzuri.
Se așteaptă ca ANRE să publice un ghid al ofertelor disponibile, precum și să încurajeze migrarea către contracte mai avantajoase, prin informarea corectă a populației.
Românii, în fața unei noi realități energetice
Eliminarea plafonării vine într-un moment delicat, în care inflația, prețurile la alimente și combustibili, dar și incertitudinea economică pun presiune pe bugetele familiilor. De aceea, modul în care va fi gestionată această tranziție va conta enorm.
Sprijinul promis de Guvern este o gură de oxigen pentru milioane de români, însă eficiența sa va depinde de cât de repede va fi implementat și cât de corect va fi distribuit. O întârziere în adoptarea măsurilor ar putea însemna facturi impredictibile pentru cei mai vulnerabili, iar o alocare insuficientă de fonduri ar putea duce la nemulțumiri sociale.
În cele din urmă, ieșirea din plafonare este mai mult decât o decizie tehnică. Este un test pentru capacitatea statului de a fi solidar cu cetățenii săi în vremuri de criză. În funcție de felul în care autoritățile vor reuși să gestioneze acest moment, se va decide nu doar echilibrul bugetar, ci și încrederea românilor în instituții.
Guvernul are acum o lună pentru a clarifica mecanismul de sprijin, pentru a identifica fondurile necesare și pentru a pune la punct logistica distribuirii ajutorului. În tot acest timp, milioane de români vor aștepta un răspuns clar: vor fi protejați sau vor fi lăsați să suporte singuri costurile liberalizării pieței?
