Roxana
În piețele din România, brânza de Sibiu este unul dintre cele mai căutate produse. Are gust autentic, o imagine legată de tradiție, iar pentru mulți români, este sinonimă cu calitatea. Însă realitatea din spatele tarabelor este, în unele cazuri, departe de imaginea promovată. O serie de analize recente de laborator au scos la iveală adevăruri tulburătoare: nu toată brânza vândută drept „de oaie” este ceea ce pretinde a fi. Iar în unele cazuri, riscurile pentru sănătate nu sunt de ignorat.
Testele de laborator care au scos adevărul la lumină
Totul a început cu o inițiativă jurnalistică menită să verifice autenticitatea produselor vândute în piețele românești sub eticheta „brânză de Sibiu”. Mai multe mostre au fost cumpărate aleatoriu din piețe din București și alte orașe mari, apoi trimise spre analiză la un laborator acreditat, parte a Institutului Național de Cercetări Alimentare.
Rezultatele au fost surprinzătoare, chiar pentru specialiști. În mai mult de jumătate dintre probe, s-a identificat lapte de vacă amestecat cu lapte de oaie, fără ca acest lucru să fie menționat pe etichetă sau comunicat consumatorului. Acest aspect nu doar că încalcă normele de etichetare corectă, dar pune sub semnul întrebării întreaga transparență a lanțului de distribuție.
Mai grav, în unele cazuri, s-au descoperit urme de bacterii din familia enterobacteriilor, semn că igiena în procesul de producție sau depozitare a fost deficitară. Aceste microorganisme pot fi periculoase pentru sănătate, mai ales în cazul consumatorilor vulnerabili – copii, vârstnici sau persoane cu imunitatea scăzută.
Brânza „de Sibiu” vine din Teleorman sau Bulgaria
Una dintre cele mai frecvente constatări din anchetă a fost lipsa trasabilității. Multe produse etichetate ca fiind „brânză de Sibiu” nu proveneau, de fapt, din județul Sibiu. În schimb, laptele folosit era colectat din ferme din sudul țării, iar în unele cazuri chiar din afara granițelor – mai exact din Bulgaria, de unde brânza era importată vrac, apoi reambalată și etichetată ca produs tradițional românesc.
Această practică nu este ilegală dacă este făcută transparent și corect menționată pe etichetă. Însă, în realitate, multe dintre produsele respective erau vândute consumatorilor cu promisiunea că sunt locale, artizanale, 100% naturale și realizate „după rețetă autentică din Mărginimea Sibiului”.
Acest tip de înșelăciune comercială afectează nu doar încrederea consumatorului, ci și micii producători locali care fac eforturi reale pentru a oferi brânză autentică, fără aditivi, și la standarde sanitare corecte. În mod paradoxal, produsele contrafăcute ajung adesea să fie mai vizibile, datorită prețului mai mic și a marketingului agresiv.
Ce spun comercianții: „Așa fac toți”
În urma confruntării cu rezultatele de laborator, unii dintre comercianți au încercat să se disculpe. Răspunsurile au variat de la „nu știu exact ce lapte e” la „așa fac toți, nu avem ce face”. În unele cazuri, vânzătorii au recunoscut că brânza este un amestec, dar au spus că „gustul e bun, deci ce contează?”. Alții au admis că primesc marfa gata ambalată și etichetată, fără să cunoască sursa reală.
Aceste răspunsuri demonstrează un fenomen periculos: normalizarea minciunii în comerțul alimentar. Eticheta devine un instrument de marketing, nu o sursă de informare pentru consumator. Și în lipsa controalelor riguroase, responsabilitatea este pasată de la producător la distribuitor, de la comerciant la client.
Oficial, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are competența de a sancționa astfel de practici. În practică, însă, controalele sunt rare, iar amenzile – modice în comparație cu câștigurile obținute din astfel de înșelătorii. De multe ori, singura speranță de sancționare reală vine din partea presei și a consumatorilor vigilenți care aleg să semnaleze neregulile.
Risc pentru sănătate: când laptele de vacă devine pericol
Una dintre cele mai importante probleme ridicate de testele de laborator este folosirea laptelui de vacă în locul laptelui de oaie, fără avertizare. Pentru persoanele alergice sau cu intoleranță la anumite tipuri de proteină animală, acest lucru poate avea consecințe grave.
Brânza de vacă are o compoziție diferită față de cea de oaie, iar în unele cazuri, poate provoca reacții alergice severe, de la disconfort digestiv până la șoc anafilactic. În plus, brânza de vacă este mai săracă în grăsimi și proteine, ceea ce schimbă total valoarea nutrițională a produsului final.
Mai mult decât atât, în cazul în care laptele este procesat în condiții precare, riscurile de contaminare bacteriană cresc exponențial. Iar brânza fiind un produs perisabil, cu un lanț de distribuție adesea deficitar, poate deveni rapid un vector pentru boli alimentare. Infecțiile cauzate de bacterii precum E. coli, Listeria sau Salmonella pot avea urmări grave, mai ales în rândul celor care consumă frecvent astfel de produse.
Cum recunoaștem brânza autentică de oaie și ce putem face
În fața acestor descoperiri, consumatorii se simt adesea neputincioși. Totuși, există câteva metode prin care poți verifica, cât de cât, autenticitatea unui produs:
-
Citește eticheta cu atenție – Dacă pe ambalaj scrie „amestec de lapte de oaie și vacă”, produsul nu este 100% brânză de oaie. Dacă nu scrie nimic, este deja un semn de alarmă.
-
Cumpără direct de la producători locali – În piețele țărănești sau la târgurile tradiționale ai șansa să întâlnești producători autentici, care îți pot spune exact proveniența brânzei.
-
Cere certificare DOP sau marcă înregistrată – Unele produse au certificare de origine protejată. Brânza de Sibiu autentică trebuie să aibă un astfel de marcaj.
-
Gustul, textura și mirosul – Brânza de oaie are un miros specific, mai pronunțat, este mai uleioasă și are o consistență fermă. Dacă pare foarte albă, apoasă sau lipsită de aromă, este probabil contrafăcută.
-
Informează-te din surse independente – Urmărește investigații, teste comparative, review-uri ale specialiștilor sau platforme dedicate consumatorilor.
