În România, schimbările climatice și valurile de căldură extremă au devenit realități tot mai frecvente, afectând nu doar viața de zi cu zi, ci și activitatea profesională a milioane de angajați. Pe fondul unui nou episod de caniculă severă care afectează sudul țării în iulie 2025, este esențial să înțelegem ce drepturi au salariații și ce obligații legale revin angajatorilor în fața temperaturilor periculoase pentru sănătatea umană.
Ce drepturi au angajații pe timp de caniculă. Obligațiile angajatorilor
Potrivit legislației în vigoare, Ordonanța de Urgență nr. 99/2000 stabilește clar că atunci când temperatura exterioară depășește 37°C pentru cel puțin două zile consecutiv, angajatorii au obligația să implementeze o serie de măsuri pentru protejarea sănătății și siguranței lucrătorilor.
Situația actuală: avertizări meteo de cod roșu și portocaliu în sudul țării
Pe 8 iulie, meteorologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) au emis avertizări de cod portocaliu și roșu de caniculă pentru mai multe județe din sudul țării. Este a doua zi consecutivă în care temperaturile maxime depășesc pragul de 37°C în aceste regiuni, iar în unele locuri, valorile resimțite se apropie chiar de 41°C.
În București, unde termometrul a arătat 40°C, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a transmis un mesaj Ro-Alert prin care cetățenii sunt sfătuiți să evite deplasările inutile, expunerea prelungită la soare și efortul fizic intens în spații deschise.
În acest context, drepturile angajaților devin prioritare, iar angajatorii trebuie să aplice prevederile legale fără întârziere.
Când se aplică măsurile speciale pentru angajați?
Potrivit OUG nr. 99/2000, măsurile de protecție a angajaților se aplică în mod obligatoriu atunci când:
Temperatura depășește 37°C, sau
Temperatura este ușor mai mică, dar este însoțită de umiditate ridicată, ceea ce conduce la un indice de disconfort termic crescut (ex: ITU peste 80 unități),
Și aceste condiții persistă cel puțin două zile consecutiv.
Așadar, în condiții de caniculă severă, activitatea la locul de muncă nu mai poate continua în regimul obișnuit, iar angajatorul trebuie să intervină pentru a reduce riscurile.
Ce măsuri trebuie să ia angajatorul?
🔹 1. Măsuri pentru ameliorarea condițiilor de muncă
OUG 99/2000 prevede patru măsuri esențiale pentru reducerea disconfortului termic la locul de muncă:
a) Reducerea intensității și ritmului activităților fizice – Angajatorul trebuie să evite solicitarea fizică excesivă a angajaților. Activitățile solicitante trebuie diminuate sau reprogramate.
b) Asigurarea ventilației în spațiile de muncă – Se recomandă folosirea aparatelor de aer condiționat sau a ventilatoarelor și aerisirea periodică a spațiilor de lucru.
c) Alternarea activităților dinamice cu cele statice – Pentru a preveni supraîncălzirea, angajatorul trebuie să planifice sarcinile astfel încât activitățile solicitante să alterneze cu cele ușoare sau cu pauze.
d) Pauze de repaus în locuri umbrite, bine ventilate – Angajații trebuie să beneficieze de momente de odihnă în zone protejate de soare, dotate cu surse de răcorire.
🔹 2. Măsuri pentru menținerea sănătății lucrătorilor
Protecția sănătății angajaților presupune, potrivit legii, următoarele acțiuni:
a) Asigurarea a 2–4 litri de apă potabilă/minerală pe persoană, pe schimb – Hidratarea este vitală în condiții de căldură extremă. Angajatorul trebuie să furnizeze apă la discreție.
b) Furnizarea echipamentului individual de protecție adecvat – Salariații care lucrează în exterior trebuie să poarte îmbrăcăminte lejeră, de culoare deschisă, cu protecție UV.
c) Asigurarea accesului la dușuri – În special în sectoarele unde munca fizică este intensă sau se desfășoară în aer liber, angajatorii trebuie să pună la dispoziție facilități de igienă și răcorire.
Ce se întâmplă dacă angajatorul nu poate asigura condițiile prevăzute de lege?
În cazul în care, din motive obiective (logistică, infrastructură, activitate specifică), angajatorul nu poate implementa măsurile impuse, acesta este obligat să negocieze, de comun acord cu reprezentanții sindicatelor sau ai angajaților, aplicarea unor măsuri alternative:
a) Reducerea duratei zilei de lucru – Se poate scurta programul de lucru pentru a evita orele caniculare.
b) Repartizarea muncii în două intervale orare – Activitatea se poate desfășura doar dimineața, până la ora 11:00, și seara, după ora 17:00, evitând intervalul periculos din miezul zilei.
c) Întreruperea colectivă a lucrului – În cazuri grave, munca poate fi suspendată temporar, cu menținerea activității doar în domeniile esențiale (energie, sănătate, transport).
Aceste măsuri trebuie documentate legal și discutate transparent, pentru a proteja atât angajatorul, cât și salariatul.
Care sunt sancțiunile pentru nerespectarea acestor obligații?
Ordonanța 99/2000, alături de Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, permite inspectoratelor teritoriale de muncă să aplice sancțiuni angajatorilor care ignoră aceste prevederi:
Amenzi contravenționale între 1500 și 2500 de lei, în funcție de gravitatea abaterii;
Închiderea temporară a activității, dacă pericolul pentru sănătate este iminent;
Plângeri penale în cazurile în care neglijența duce la vătămări corporale sau deces.
Ce drepturi au angajații în această situație?
Fiecare angajat are dreptul, conform legislației muncii, la:
Condiții decente și sigure de muncă;
Acces la pauze și hidratare, în mod gratuit;
Refuzul de a presta muncă în condiții periculoase, fără sancțiuni;
Adresarea către ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă) în cazul în care angajatorul refuză să respecte măsurile legale.
Ce prevede legea pentru munca în frig extrem?
Drepturile angajaților nu sunt limitate doar la perioadele de caniculă. OUG 99/2000 reglementează și munca în condiții de iarnă severă, respectiv când temperaturile scad sub -20°C, pentru cel puțin două zile.
În astfel de situații, angajatorii trebuie să ofere:
Ceai fierbinte (0,5–1 litru/persoană/zi);
Pauze regulate pentru refacerea termică, în spații închise, încălzite, fixe sau mobile;
Echipament individual de protecție împotriva frigului (îmbrăcăminte termoizolantă, mănuși, bocanci etc).
Ce trebuie să facă angajatorii în mod practic în zilele de caniculă?
Pe lângă respectarea strictă a legii, angajatorii ar trebui să:
Monitorizeze constant prognozele meteo oficiale – Este responsabilitatea lor să anticipeze valurile de caniculă și să planifice în avans.
Comunique clar și transparent cu angajații – Informarea rapidă a salariaților despre măsurile luate este esențială.
Amenajeze spații de repaus corespunzătoare – Un colț umbrit, cu ventilatoare sau aer condiționat, poate face diferența.
Implementeze un plan de urgență pentru temperaturi extreme – Acest plan trebuie integrat în politica de sănătate și securitate în muncă.
Educe angajații în privința riscurilor asociate temperaturilor extreme – Campaniile interne pot preveni accidente sau pierderi de productivitate.
Concluzie: Protecția angajaților în contextul extremelor climatice – o responsabilitate legală și morală
Canicula nu este doar un disconfort sezonier, ci un factor real de risc pentru sănătatea lucrătorilor, în special în domenii precum construcții, agricultură, transport sau industrie. În același timp, valurile de frig pot genera probleme similare, în sezonul rece. Prin urmare, măsurile de protecție a muncii în condiții de temperaturi extreme trebuie tratate cu maximă seriozitate.
Într-un context global în care schimbările climatice accentuează extremele meteorologice, statul român a legiferat obligațiile minime, iar angajatorii sunt chemați să le aplice cu bună-credință și responsabilitate față de angajați.
Respectarea acestor norme nu este doar o chestiune de conformitate legală, ci un gest de solidaritate și respect față de cei care, indiferent de vreme, contribuie la buna funcționare a economiei și societății.