Mirela Loșniță
Sâmbăta Mare marchează în tradiția românească o zi plină de semnificații și pregătiri pentru marea sărbătoare a Paștilor. Este momentul în care femeile din gospodării își asumă rolul principal în pregătirea mâncărurilor tradiționale și a atmosferei festive din casele lor. Este o zi plină de tradiții, obiceiuri și superstiții care aduc un plus de farmec și însemnătate acestei perioade speciale.
Ce se face în Sâmbăta Mare
În Sâmbăta Mare, se desfășoară pregătirile finale pentru sărbătoarea Paștelui. Femeile se implică activ în pregătirea mâncărurilor tradiționale, cum ar fi drobul, friptura și borșul de miel. Sacrificiul mielului este un moment deosebit, iar carnea acestuia va fi folosită în diverse preparate culinare specifice acestei sărbători. Familiiile creștine sacrifică un miel în această zi pentru prepararea mâncărurilor tradiționale de Paște, precum drobul, friptura sau borșul de miel.
În această zi, se acordă o atenție deosebită și pregătirii hainelor noi pentru membrii familiei. Fiecare gospodină se străduiește să aibă cel puțin o cămașă nouă cusută în mod special pentru această ocazie, iar bărbații sunt încurajați să aibă o pălărie nouă.
Un moment deosebit în această zi este reprezentat de pască, un ritual care capătă valențe magice și simbolice. Femeile își îndeplinesc această sarcină cu grijă și atenție, iar rezultatul final este o pască delicioasă și frumos ornamentată, care va fi împărtășită cu cei dragi în zilele de sărbătoare.
În Sâmbăta Mare cerurile se deschid
Ajunul marii sărbători este o noapte specială, considerată a fi momentul în care cerurile se deschid și practicile magice sunt la ele acasă. Oamenii nu dorm, ci aprind focuri în curți sau pe dealuri din apropierea bisericilor și petrec timpul până la miezul nopții în rugăciune și contemplare.
Sâmbătă seara, fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul pentru sfințirea în biserică. În acest coș sunt așezate ouăle roșii, pască, cozonac, ouă încondeiate, bucate tradiționale și diverse produse de patiserie și dulciuri. Totul este acoperit cu un ștergar curat și frumos, ca semn de prețuire și respect față de sărbătoarea pascală.
Superstiții în Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare este marcată și de numeroase superstiții și tradiții care aduc un plus de însemnătate acestei zile. Oasele și resturile rezultate în urma sacrificiului mielului sunt îngropate în pământ, pentru a asigura sănătatea familiei întregi în decursul întregului an. Se spune că dormitul în noaptea de Sâmbăta Mare poate aduce ghinioane, iar păstrarea cojilor de ouă de Paști poate apăra vițele de deochi și poate grăbi căsătoria pentru fetele nemăritate.
Astfel, Sâmbăta Mare este o zi plină de semnificații și tradiții, care marchează încheierea Postului Paștelui și pregătirea pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului. Este un moment de întrunire a familiei, de reflectare și de bucurie pentru credincioși.
Sâmbăta Mare este o zi plină de tradiții și obiceiuri specifice care adaugă farmec și însemnătate acestei perioade a anului. Aceste tradiții și obiceiuri conferă Sâmbătei Mari o atmosferă specială și plină de semnificații pentru credincioși și pentru toți cei care sărbătoresc Paștele în conformitate cu tradițiile și învățăturile religioase.
Este o zi de reflecție, rugăciune și pregătire spirituală pentru credincioși, înaintea sărbătorii Învierii lui Hristos. Tradițiile și obiceiurile specifice acestei zile aduc în sufletele oamenilor un sentiment de comuniune și de înălțare spirituală, pregătindu-i pentru sărbătoarea ce urmează.
