Mirela Loșniță
Ce efecte poate avea o pană masivă de curent. În contextul blackoutului masiv produs recent în Peninsula Iberică, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a dat asigurări că sistemul energetic național al României funcționează în parametri normali și că populația nu are motive de îngrijorare. Oficialul a explicat gravitatea pe care o presupune o pană majoră de curent și a amintit singurul blackout din istoria României, produs în 1977, când pagubele generate au fost, potrivit acestuia, mai mari decât cele ale cutremurului din același an.
Sebastian Burduja a subliniat pentru Antena 3CNN că, în prezent, nu există nicio problemă de funcționare în sistemul electroenergetic național. El a precizat că autoritățile monitorizează atent evoluțiile din Spania și Portugalia, dar că incidentul de acolo nu are niciun impact asupra rețelei din România.
Ce efecte poate avea o pană masivă de curent
„Trebuie să-i liniștim pe români. Nu există niciun fel de problemă în sistemul electroenergetic național. Nu au fost niciun fel de incidente la noi în țară și nu avem niciun motiv de îngrijorare în ceea ce privește evoluția evenimentelor din Spania și Portugalia. Am discutat și cu dispecerul energetic național de la noi. În acest moment e mult prea devreme să ne dăm cu părerea. Ei se concentrează pe restabilire a alimentării în zonele afectate. În orele următoare, în zilele următoare vom ști exact ce s-a întâmplat și, eventual, dacă sunt lecții de învățat pentru ceilalți”, a spus Burduja.
„Dar, repet, în acest moment nu se pune problema vreunui risc de blackout în România. Vă asigur că în România nu avem probleme și, mai mult decât atât, din toate discuțiile mele, toate analizele efectuate împreună cu Dispeceratul Energetic Național, am toată încrederea în nivelul de expertiză și în resursele pe care România le are pentru a avea un sistem energetic sigur și rezilient”, a spus ministrul.
Sebastian Burduja a mai subliniat că România dispune de scenarii de lucru bine puse la punct pentru cazurile extreme și de echipe de intervenție formate din experți de înaltă calificare. În plus, instrumentele de gestionare a crizelor energetice sunt deja implementate și testate periodic.
„În general, un asemenea incident este extrem de grav. Gândiți-vă că în România am avut un singur blackout în istorie, într-un an blestemat. Se întâmpla în 1977. A durat câteva ore, dar pagubele acelui blackout au fost mult mai mari decât pagubele cutremurului din același an”, a explicat el pagubele care ar putea apărea într-o asemenea situație.
Burduja și-a exprimat încrederea în profesionalismul personalului Dispeceratului Energetic Național și în reziliența sistemului de alimentare cu energie al țării. Potrivit acestuia, România are toate resursele necesare pentru a preveni un blackout de mari proporții.
Lecția dureroasă din 1977: blackoutul cu pagube uriașe
În intervenția sa, ministrul Energiei a făcut referire la un episod istoric grav, singurul blackout major consemnat în România: cel din 1977. Acesta a coincis cu un an dramatic în istoria țării, marcat și de devastatorul cutremur din 4 martie.
El a explicat că o pană masivă de curent poate provoca nu doar disconfort major pentru populație, ci și daune materiale uriașe în infrastructură, industrie și servicii esențiale. Lipsa energiei electrice pe perioade extinse afectează spitalele, transportul, comunicațiile, rețelele de apă și canalizare, dar și siguranța publică.
De aceea, a subliniat ministrul, prevenția, mentenanța rețelelor și capacitatea de intervenție rapidă sunt esențiale pentru protejarea populației și a economiei naționale.
Chiar dacă situația din Spania și Portugalia atrage atenția asupra vulnerabilităților rețelelor electrice la nivel european, Sebastian Burduja a ținut să îi reasigure pe cetățeni că România este într-o poziție sigură. În plus, el a precizat că analizele de specialitate continuă și că autoritățile vor învăța din orice incident major petrecut pe continent pentru a întări suplimentar sistemul energetic național.
