Sângerarea nazală este una dintre cele mai frecvente situații medicale care pot apărea brusc, atât la copii, cât și la adulți. Deși imaginea sângelui care curge din nas poate provoca panică, în majoritatea cazurilor episodul este minor și se oprește rapid.
Termenul medical pentru acest fenomen este epistaxis. Statisticile arată că aproximativ 60% dintre oameni vor avea cel puțin o sângerare nazală de-a lungul vieții.
În cele mai multe situații nu este vorba despre o problemă gravă. Totuși, există cazuri în care epistaxisul poate indica o afecțiune medicală sau poate deveni o urgență care necesită consult de specialitate.
Înțelegerea cauzelor și a factorilor de risc este importantă pentru a ști când sângerarea poate fi tratată acasă și când este necesar un consult medical.
Ce este epistaxisul
Epistaxisul reprezintă pierderea de sânge din mucoasa nazală, adică din țesutul care căptușește interiorul nasului. Sângerarea poate proveni dintr-o singură nară sau din ambele, însă cel mai frecvent afectează doar una.
Nasul are un rol esențial în respirație. Aerul inspirat este filtrat, încălzit și umidificat înainte de a ajunge în plămâni.
Pentru a îndeplini aceste funcții, mucoasa nazală este bogată în vase de sânge foarte mici, situate aproape de suprafață. Tocmai această structură face ca vasele să fie sensibile la iritații, traumatisme sau uscăciune.
Din acest motiv, sângerările nazale sunt relativ frecvente și pot apărea chiar și în urma unor factori minori.
Tipurile de sângerare nazală
Medicii împart epistaxisul în două categorii principale, în funcție de zona în care apare sângerarea.
Epistaxisul anterior
Este cel mai frecvent tip de sângerare nazală. Apare în partea din față a cavității nazale, la nivelul septului – peretele care separă cele două nări.
În această zonă există o rețea densă de vase de sânge mici și fragile. Din acest motiv, ele se pot rupe ușor.
Epistaxisul anterior apare frecvent la copii și la tineri. De regulă, sângerarea este ușoară și se poate opri prin măsuri simple aplicate acasă.
Epistaxisul posterior
Epistaxisul posterior apare în partea din spate a nasului, unde se află vase de sânge mai mari.
În acest caz, sângele poate curge spre gât și poate fi înghițit sau eliminat prin gură. Această formă este mai rară, însă poate fi mai gravă.
Apare mai des la persoanele în vârstă și uneori necesită intervenție medicală sau tratament în spital.
Cele mai frecvente cauze ale sângerărilor nazale
În majoritatea situațiilor, epistaxisul apare din motive simple și temporare.
Aerul uscat
Una dintre cele mai comune cauze este aerul uscat, mai ales în timpul iernii sau în încăperile încălzite artificial.
Mucoasa nazală se usucă, devine fragilă și se poate fisura. În aceste condiții, vasele de sânge se pot rupe ușor.
Alte cauze frecvente
Sângerările nazale pot fi declanșate și de:
suflarea puternică sau repetată a nasului
introducerea degetelor sau a unor obiecte în nas
traumatisme nazale sau lovituri la nivelul feței
deviația de sept
răceli sau infecții respiratorii
sinuzite
rinita alergică
utilizarea excesivă a spray-urilor nazale
expunerea la substanțe chimice iritante
consumul de droguri inhalatorii, precum cocaina
administrarea de medicamente anticoagulante sau antiinflamatoare
Cauze mai rare ale epistaxisului
În anumite situații, sângerarea nazală poate avea legătură cu probleme medicale mai serioase.
Printre acestea se numără:
hipertensiunea arterială
ateroscleroza
tulburările de coagulare a sângelui, precum hemofilia sau boala von Willebrand
trombocitopenia
unele forme de leucemie
polipi nazali sau tumori
telangiectazia hemoragică ereditară
intervențiile chirurgicale recente la nivelul nasului
sarcina, din cauza dilatării vaselor de sânge
Cine are risc mai mare de sângerări nazale
Epistaxisul poate apărea la orice vârstă, însă anumite categorii de persoane sunt mai predispuse.
Copiii mici
Copiii cu vârste între 2 și 10 ani au episoade mai frecvente de sângerare nazală deoarece:
mucoasa nazală este mai sensibilă
răcelile și alergiile apar frecvent
există tendința de a introduce degetele sau obiecte în nas
Adulții și vârstnicii
Persoanele cu vârste între 45 și 80 de ani pot avea epistaxis mai des din cauza unor factori precum:
hipertensiunea arterială
afecțiunile vasculare
administrarea de medicamente anticoagulante
Femeile însărcinate
În timpul sarcinii, hormonii determină dilatarea vaselor de sânge, inclusiv a celor din mucoasa nazală. Din acest motiv, episoadele de sângerare nazală pot apărea mai ușor.
Ce simptome pot apărea
În cele mai multe cazuri, singurul semn al epistaxisului este sângele care curge din nas.
În cazul sângerărilor posterioare, sângele poate ajunge în gât sau stomac, provocând:
gust metalic în gură
greață
senzația de sânge în gât
Dacă apar și alte simptome, acestea pot indica o problemă medicală mai complexă.
Când trebuie să mergi la medic
Majoritatea episoadelor de sângerare nazală pot fi controlate acasă și nu reprezintă o urgență.
Totuși, consultul medical este recomandat dacă:
sângerările apar frecvent
episoadele sunt greu de oprit
apar simptome de anemie, precum oboseală sau amețeală
sângerarea apare după administrarea unui medicament nou
apar vânătăi neobișnuite pe corp
copilul afectat are sub 2 ani
Situații care reprezintă o urgență medicală
Există și cazuri în care epistaxisul necesită intervenție medicală imediată.
Este important să mergi de urgență la spital dacă:
sângerarea este abundentă și nu se oprește
ai dificultăți de respirație
sângele curge în cantitate mare spre gât
episodul apare după un traumatism puternic la nivelul capului sau feței
Sângerările nazale sunt frecvente și, în majoritatea cazurilor, inofensive. Fragilitatea vaselor de sânge din mucoasa nazală face ca episoadele de epistaxis să apară ușor, mai ales în condiții de aer uscat, iritații sau răceli.
Totuși, atunci când episoadele devin repetate sau severe, ele pot indica o problemă medicală care necesită evaluare de specialitate.






















