Nicolescu Daniela
Funeraliile lui Ion Iliescu, fostul președinte al României și personaj central al tranziției postdecembriste, au fost marcate nu doar de solemnitatea momentului, ci și de câteva absențe notabile din rândul celor care ocupă astăzi funcții-cheie în stat. Cea mai vizibilă și, poate, cea mai discutată dintre acestea a fost lipsa actualului președinte, Nicușor Dan, care, deși s-a aflat în ambele zile ale ceremoniei la Palatul Cotroceni, nu a participat la niciunul dintre momentele publice dedicate fostului șef de stat.
Potrivit informațiilor furnizate de Digi24.ro, președintele Nicușor Dan s-a aflat miercuri și joi la biroul său din Palatul Cotroceni, chiar în timp ce în aceeași clădire avea loc ceremonia funerară din Sala Unirii, unde sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Ion Iliescu fusese depus. De asemenea, șeful statului nu a fost prezent nici la slujba religioasă oficiată la Biserica Cotroceni, unde au fost aduse ultimele onoruri unui fost lider al României.
Decizia președintelui de a nu participa a fost, pentru mulți, surprinzătoare. Absența sa fizică de la un astfel de eveniment, desfășurat chiar în sediul instituției prezidențiale, a ridicat numeroase semne de întrebare și a generat dezbateri în spațiul public.
Lipsa președintelui României de la acest eveniment poate fi interpretată în mai multe chei. Pe de o parte, poate fi văzută drept o distanțare de moștenirea politică a lui Ion Iliescu, una extrem de controversată, chiar și la aproape 35 de ani de la Revoluția din 1989. Cu toate că a fost primul lider al României post-comuniste, cu două mandate și jumătate, Iliescu a rămas asociat pentru mulți cu evenimentele violente ale mineriadelor, cu tranziția lentă spre democrație, și cu o viziune politică percepută ca fiind tributară mentalității comuniste.
Pe de altă parte, Nicușor Dan provine dintr-o zonă politică total diferită de cea a lui Iliescu, fondator al Uniunii Salvați România (USR), o formațiune născută din valul civic de opoziție față de corupția din vechile partide și față de politicile considerate retrograde sau autoritare. Poate fi vorba, deci, de o alegere de principiu, menită să transmită un mesaj indirect despre valorile și reperele pe care le apără președintele actual.
Precedente și protocol
În general, prezența președintelui în exercițiu la funeraliile unui fost șef de stat este o cutumă diplomatică și instituțională. Nu este obligatorie prin lege, dar este de așteptat din respect pentru instituția pe care ambii au reprezentat-o, indiferent de diferențele de viziune sau epocă. În cazul de față, prezența președintelui ar fi fost cu atât mai justificată cu cât ceremonia a avut loc chiar în Palatul Cotroceni, simbolul continuității prezidențiale.
Lipsa sa a fost cu atât mai vizibilă în contextul în care alți foști președinți, precum Emil Constantinescu, au fost prezenți și au transmis mesaje de condoleanțe, însoțite de aprecieri pentru activitatea și rolul istoric al lui Iliescu.
Alți absenți de marcă
Nicușor Dan nu a fost singurul politician de rang înalt care a lipsit de la funeraliile lui Ion Iliescu. Lista absențelor este, de altfel, lungă și relevantă pentru modul în care este privit în prezent fostul președinte.
Printre cei care nu au fost prezenți și nici nu au transmis mesaje se numără:
Klaus Iohannis, fost președinte al României timp de două mandate (2014–2024). Acesta s-a limitat la un scurt mesaj de condoleanțe, fără alte declarații sau prezență la ceremonii.
Mircea Geoană, fost lider al PSD și actual secretar general adjunct al NATO, care a avut de-a lungul timpului o relație tensionată cu Ion Iliescu. Tensiunea dintre cei doi a devenit notorie după ce, în urmă cu două decenii, Iliescu l-a numit public pe Geoană „prostănac”, în urma unei ședințe PSD în care tânărul lider fusese criticat pentru declarații făcute în afara liniei partidului.
Kelemen Hunor, lider al UDMR, de asemenea absent și fără vreun mesaj public.
Reprezentanți ai USR și AUR, care nu au transmis poziții oficiale. Dacă în cazul USR, tăcerea poate fi pusă pe seama diferențelor ideologice, în cazul AUR — partid cu un discurs puternic anticomunist — abținerea a fost interpretată ca o decizie de coerență cu propria retorică.
Cine a fost prezent?
Funeraliile de stat s-au desfășurat într-un cadru sobru, marcat de ceremonial militar și respect instituțional. Au fost prezenți: Marcel Ciolacu, actualul premier și președinte PSD, care a ținut un discurs emoționant și a lăudat figura lui Iliescu ca părinte fondator al partidului și garant al stabilității postdecembriste. Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Ilie Bolojan, Emil Constantinescu, Cătălin Predoiu, Alexandru Rogobete, dar și alți membri ai clasei politice, în special din zona social-democrată. Reprezentanți ai armatei și ai Bisericii Ortodoxe Române, care au oficiat serviciile religioase și au asigurat onorurile militare.
Prezența masivă a liderilor PSD și a celor din zona guvernamentală a fost explicabilă prin legăturile directe și istorice cu Ion Iliescu, cel care a înființat Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), precursorul PSD de astăzi.
Moștenirea unui lider controversat
Ion Iliescu rămâne una dintre cele mai importante și, totodată, cele mai controversate figuri ale istoriei recente a României. Conducător al țării în primii ani de după Revoluție, apoi președinte ales în două mandate (1990–1996 și 2000–2004), Iliescu a fost simultan un simbol al stabilității, dar și al continuității structurale cu sistemul comunist.
Pentru unii, el este omul care a salvat România de haosul postrevoluționar, a menținut unitatea statului și a pus bazele instituțiilor democratice. Pentru alții, este cel care a blocat o reală ruptură cu trecutul, a permis corupția sistemică și a amânat procesul de democratizare prin tolerarea mineriadelor și protejarea rețelelor vechiului regim. Din această perspectivă, tăcerea lui Nicușor Dan poate fi citită ca o poziționare fermă într-un moment simbolic.
