Mirela Loșniță
Ce înseamnă taxa pe mașini poluante și cât va trebui să plătească șoferii. România riscă să piardă fonduri semnificative din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă nu va implementa reforma fiscală impusă de Uniunea Europeană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de 2,3 miliarde de euro, sumă pentru care Guvernul trebuie să depună documentația necesară în vara acestui an.
Ce înseamnă taxa pe mașini poluante și cât va trebui să plătească șoferii
Cererea de plată numărul 4, prin care România poate obține această tranșă de finanțare europeană, vine cu o serie de condiții stricte. Printre acestea se numără introducerea unei taxe pentru mașinile poluante, precum și reglementări privind sistemul fiscal. Aceste măsuri ar putea duce la creșterea unor taxe și impozite, lucru ce ar putea avea un impact direct asupra cetățenilor și mediului de afaceri.
Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a explicat că reforma fiscală este esențială pentru ca România să acceseze această finanțare. Potrivit acestuia, impactul bugetar al reformei trebuie să fie de 1,1% din PIB, ceea ce echivalează cu aproximativ 23 de miliarde de lei generate prin noile măsuri fiscale.
Una dintre cele mai controversate prevederi incluse în cererea de plată numărul 4 este introducerea unei taxe pentru mașinile poluante. Această taxă ar urma să fie calculată în funcție de gradul de poluare al fiecărui vehicul, ceea ce înseamnă că proprietarii de autoturisme mai vechi ar putea fi nevoiți să suporte costuri suplimentare semnificative.
Un exemplu concret a fost oferit în cadrul unei discuții oficiale, în care a fost pusă problema unei mașini fabricate în 2002. Conform lui Marcel Boloș, taxa anuală pentru un astfel de vehicul ar putea ajunge la 3.000 de lei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra populației.
Această măsură este justificată prin necesitatea de a reduce poluarea și de a încuraja utilizarea vehiculelor mai puțin poluante. Cu toate acestea, există temeri că noile taxe vor afecta mai ales categoriile sociale vulnerabile, care nu și-ar permite achiziționarea unor vehicule mai noi.
Inițial, cererea de plată numărul 4 includea și adoptarea noii legi a salarizării, care ar fi trebuit să reformeze sistemul de plată din România. Totuși, oficialii au considerat că impactul acestei reforme ar fi fost prea mare în acest moment, astfel că implementarea ei a fost amânată pentru anul viitor.
Legea salarizării ar urma să fie inclusă în ultima cerere de plată pe care România o va formula, ceea ce înseamnă că adoptarea acesteia va avea loc cel mai probabil în 2025. Această decizie a fost luată din cauza impactului financiar semnificativ pe care l-ar avea reforma asupra bugetului de stat.
Sprijin pentru populație, carduri pentru facturi și educație
Pe lângă reformele fiscale, PNRR prevede și anumite măsuri de sprijin pentru populație. De anul viitor, sunt prevăzute fonduri pentru cardurile de facturi, o măsură care a mai fost aplicată în trecut sub forma unor tranșe de ajutor financiar. Astfel, consumatorii vulnerabili ar putea primi din nou sprijin de 700 de lei pentru plata facturilor.
O altă măsură socială este reprezentată de cardurile educaționale, care ar putea fi disponibile începând din toamna acestui an. Acestea sunt destinate elevilor din familii defavorizate, care ar putea primi un sprijin financiar pentru achiziționarea de rechizite și haine.
Ministrul Marcel Boloș a precizat că se intenționează creșterea numărului de beneficiari ai cardurilor educaționale de la 300.000 la 650.000. Valoarea fiecărui card este de 500 de lei, iar măsura ar putea continua pentru încă trei ani, având un impact bugetar estimat la 120 de milioane de euro.
Aceste carduri vor fi acordate elevilor din însământul primar și gimnazial, precum și preșcolarilor care provin din familii cu venituri reduse. Scopul principal al măsurii este de a reduce abandonul școlar și de a sprijini accesul la educație pentru copiii din medii defavorizate.
