Georgescu Dragos
Tragedia de la Spitalul Județean de Urgență Buzău continuă să șocheze întreaga țară. Noi informații apărute în ancheta privind moartea doctoriței Ștefania Szabo, în vârstă de 37 de ani, scot la iveală detalii tulburătoare despre ultimele ore din viața sa.
Ce medicament ar fi luat medicul Ștefania Szabo înainte să moară. E același din cauza căruia ar fi decedat Michael Jackson
Potrivit unor surse apropiate anchetei, citate de „Observatorul” Antena 1, medicul ar fi obișnuit să-și administreze sedative puternice pe cont propriu, în încercarea de a face față stresului și epuizării acumulate.
În seara dinaintea tragediei, doctorița ar fi cerut colegilor din spital propofol, un medicament folosit exclusiv în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă. Substanța este extrem de periculoasă atunci când nu este administrată sub supraveghere medicală strictă, întrucât încetinește ritmul cardiac și respirația, putând provoca stop cardiorespirator.
Aceeași substanță a fost responsabilă și pentru moartea artistului Michael Jackson, care a murit în 2009 după ce medicul său personal i-a administrat o doză letală. Propofolul, supranumit „laptele somnului”, are un efect sedativ rapid, dar și o fereastră terapeutică îngustă — diferența dintre o doză eficientă și una fatală este extrem de mică.
Potrivit surselor citate, Ștefania Szabo ar fi solicitat propofol de la farmacia spitalului, motivând că substanța este necesară pentru un pacient. Cu toate acestea, investigațiile interne arată că medicamentul nu a mai fost administrat pacientului menționat, ceea ce a ridicat imediat semne de întrebare.
Ipoteza anchetatorilor: o posibilă administrare accidentală
Anchetatorii încearcă acum să stabilească exact ce s-a întâmplat în orele premergătoare decesului și dacă medicul și-a administrat singură substanța. Varianta unei supradoze accidentale este, potrivit surselor judiciare, una dintre pistele principale.
Rezultatele preliminare ale autopsiei urmează să stabilească prezența propofolului sau a altor opioide în organism, pentru a confirma ipoteza. Surse medicale citate de „Observatorul” susțin că, de-a lungul ultimelor luni, doctorița se confrunta cu o stare de epuizare severă, fiind nevoită să susțină ture lungi, uneori și de 30 de ore fără odihnă.
„Era foarte dedicată, dar și foarte obosită. Își administra uneori perfuzii cu vitamine și energizante. Dacă s-a ajuns la un nivel mai grav, în care a apelat la sedative, e un semn că nu mai făcea față ritmului”, au declarat surse din spital.
Moartea tinerei doctorițe a creat un val de durere printre colegi. Mulți dintre ei încă nu pot accepta dispariția uneia dintre cele mai implicate persoane din colectivul medical.
„Ștefania era un om bun, devotat, mereu prezentă. Nici nu concepea să lase un pacient netratat. Uneori stătea 30 de ore în spital fără pauză. O vedeam epuizată, dar tot zâmbea. Era sufletul secției. Nu ne vine să credem ce s-a întâmplat”, a povestit o asistentă care a lucrat cot la cot cu ea.
Conducerea spitalului a confirmat că medicul nu suferea de nicio boală cunoscută și că nu a dat semne că ar trece printr-o perioadă dificilă. „Nu a cerut niciun fel de ajutor, nu a dat semne că ar fi ceva în neregulă. Era o profesionistă desăvârșită, respectată de toți colegii”, a spus managerul unității, Sorin Pătrașcu.
Epuizarea, o realitate ignorată în sistemul medical
Tragedia readuce în discuție problema epuizării cronice din spitalele românești, unde lipsa personalului și volumul uriaș de muncă pun zilnic în pericol sănătatea celor care ar trebui să aibă grijă de pacienți.
Doctorița Ștefania Szabo era cunoscută pentru implicarea totală în activitatea spitalului. Lucra adesea dublu față de programul normal, iar colegii spun că își administra uneori perfuzii pentru a rezista. În ziua tragediei, fusese de gardă peste 24 de ore, iar corpul ei părea pur și simplu epuizat.
„O vedeam mereu cu branula în mână, spunând că e doar o perfuzie cu vitamine. Dar oboseala se vedea pe chipul ei. Nimeni nu poate lucra la nesfârșit fără odihnă. E o pierdere uriașă”, a povestit un alt medic.
O anchetă complexă și multe întrebări fără răspuns
Procurorii au deschis un dosar pentru moarte suspectă, urmând să stabilească dacă doctorița a folosit substanțele în scop medical sau personal. Printre probele analizate se află fișele de eliberare a medicamentelor din farmacia spitalului, camerele de supraveghere și rezultatele toxicologice.
Anchetatorii verifică inclusiv modalitatea prin care medicul a avut acces la propofol, o substanță aflată sub control strict și eliberată doar în condiții speciale. Potrivit procedurilor, medicamentele de acest tip pot fi ridicate doar de personalul autorizat, cu semnătură și justificare clară.
„Este important să stabilim cine a aprobat eliberarea substanței și dacă aceasta a fost folosită conform regulamentului. Dacă s-a produs o abatere procedurală, vom identifica persoanele responsabile”, au precizat surse judiciare.
Propofolul, între medicament vital și risc fatal
Propofolul este un anestezic intravenos folosit pentru inducerea somnului profund în intervențiile chirurgicale. În mâinile unui specialist, este un instrument medical esențial. Însă, folosit fără supraveghere, devine o substanță letală.
Efectul său apare în câteva secunde și produce o depresie respiratorie accentuată. Dozele greșite pot duce la oprirea inimii. În spitale, administrarea sa se face doar sub monitorizare permanentă, cu aparatură de control al oxigenului și pulsului.
„Nu e un medicament pe care să-l folosești pentru odihnă sau relaxare. E un anestezic puternic, cu risc major. Dacă e administrat fără echipament de resuscitare, șansele de supraviețuire sunt minime”, explică un medic ATI.
Cazul reamintește tragedia lui Michael Jackson, al cărui deces a fost provocat de o supradoză de propofol administrată acasă, de medicul său personal.
Epuizarea medicilor – o problemă sistemică
În România, zeci de cadre medicale lucrează zilnic peste limita legală a orelor de gardă. Lipsa personalului, birocrația și presiunea constantă duc la stări de epuizare extremă, iar uneori, la decizii riscante.
„E un fenomen tăcut. Mulți medici ajung la burnout și folosesc stimulente sau calmante pentru a face față. Nu e vorba doar de oboseală fizică, ci și de stres emoțional, presiunea pacienților și teama de greșeală. Sistemul îi împinge la marginea rezistenței”, spune un psiholog specializat în consilierea cadrelor medicale.
Organizațiile profesionale cer de ani buni reducerea orelor de gardă și sprijin psihologic pentru personalul medical, însă în multe spitale din țară aceste măsuri nu au fost implementate.
