Grigore Madalina
Sfântul Alexandru este pomenit în calendarul ortodox pe 30 august. Dincolo de semnificația religioasă a zilei, în tradiția populară au circulat de-a lungul timpului diferite obiceiuri legate de casă, familie și bunăstare.
Una dintre credințele populare spune că, într-o asemenea zi, nu este bine să scoți din gospodărie anumite lucruri considerate simboluri ale hranei și continuității. Bătrânii erau atenți mai ales la pâine și la alimentele de bază.
Aceste obiceiuri aparțin însă tradiției populare. Biserica Ortodoxă nu învață că aruncarea unui anumit obiect de Sfântul Alexandru atrage ghinionul sau sărăcia.
Nu arunca pâinea din casă de Sfântul Alexandru
Potrivit unei vechi credințe populare, pâinea nu trebuia aruncată la gunoi într-o zi de sărbătoare.
În satul românesc, pâinea a avut dintotdeauna o semnificație aparte. Era asociată cu hrana familiei, rodul muncii și belșugul gospodăriei.
Din acest motiv, resturile de pâine nu erau aruncate cu ușurință. Pâinea rămasă putea fi păstrată, uscată sau folosită în alte preparate.
În unele gospodării, bucățile care nu mai puteau fi consumate erau date animalelor sau păsărilor, în loc să ajungă direct la gunoi.
De Sfântul Alexandru, acest gest poate fi privit mai ales ca unul de respect față de hrană și de evitarea risipei.
Nici mâncarea bună nu era aruncată
O altă tradiție populară spune că nu este bine să arunci mâncare care încă poate fi consumată.
Bătrânii considerau risipa nepotrivită mai ales în zilele de sărbătoare.
Dacă în gospodărie rămâneau alimente bune, acestea puteau fi împărțite unei persoane nevoiașe sau unui vecin.
Astfel, în loc să fie risipită, hrana devenea un prilej pentru o faptă bună.
Milostenia are, de altfel, o semnificație creștină reală, spre deosebire de credința că simpla păstrare a unui obiect în casă ar avea puteri speciale.
Nu scoate din casă lucrurile folositoare doar pentru a „face curățenie”
În tradiția populară există și ideea că într-o zi de sărbătoare nu trebuie făcută o curățenie generală însoțită de aruncarea lucrurilor din gospodărie.
Bătrânii preferau să facă astfel de treburi înainte sau după sărbătoare.
Ziua era rezervată, pe cât posibil, liniștii, familiei și rugăciunii.
Asta nu înseamnă că există o interdicție religioasă privind aruncarea gunoiului pe 30 august. Este vorba despre un obicei popular transmis între generații.
Ce se spunea despre lucrurile primite de la cei dragi
Obiectele cu valoare sentimentală aveau și ele un statut aparte.
În unele familii exista credința că nu este bine să arunci într-o zi de sărbătoare un lucru primit de la părinți, bunici sau de la o persoană apropiată.
Explicația populară era una simbolică: odată cu obiectul, omul ar putea „arunca” și amintirea sau legătura cu persoana respectivă.
Nu există însă o asemenea regulă în învățătura Bisericii.
Dacă un obiect nu mai este necesar, el poate fi donat sau oferit unei persoane care îl poate folosi.
Ce este bine să faci de Sfântul Alexandru
În loc să pună accentul pe teama de ghinion, credincioșii pot transforma ziua de 30 august într-un prilej pentru rugăciune și fapte bune.
O lumânare sau candela poate fi aprinsă la icoană, iar cei care poartă numele Alexandru sau Alexandra pot fi pomeniți în rugăciune.
Este și un moment potrivit pentru împăcare. Dacă există tensiuni în familie, o vorbă bună poate avea o valoare mai mare decât respectarea oricărui obicei popular.
De asemenea, dacă ai mai multă mâncare decât îți trebuie, o poți împărți cuiva care are nevoie.
Ce spune, de fapt, Biserica despre asemenea tradiții
Este importantă diferența dintre credința creștină și superstiție.
Biserica nu spune că vei pierde sporul casei dacă arunci pâine, gunoi sau un obiect pe 30 august. Nu există nici ideea că păstrarea unui anumit lucru în locuință garantează sănătatea sau prosperitatea.
Tradițiile despre ceea ce nu trebuie aruncat de Sfântul Alexandru trebuie înțelese drept obiceiuri populare.
Mesajul folositor din spatele lor rămâne însă actual: nu risipi hrana, prețuiește ceea ce ai, ajută oamenii aflați în nevoie și păstrează pacea în familie.
Astfel, dacă există un lucru pe care vechile obiceiuri îl pun în centrul atenției de Sfântul Alexandru, acesta este pâinea. Ea nu era aruncată, ci păstrată, valorificată sau împărțită, ca semn al respectului pentru hrană și pentru munca prin care aceasta ajunge pe masă.
