Mirela Loșniță
Sfântul Dumitru, prăznuit pe 26 octombrie, este cea mai importantă sărbătoare religioasă a toamnei în calendarul creștin ortodox, simbolizând tranziția către iarnă și sfârșitul anotimpului călduros. Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir, este considerat protectorul păstorilor și este responsabil, potrivit tradiției, de desfrunzirea pământului și pregătirea naturii pentru venirea frigului. În această zi, există numeroase tradiții și obiceiuri care se respectă pentru a atrage norocul și sănătatea în viața credincioșilor.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru
Conform credinței populare, de Sfântul Dumitru, căldura se retrage în pământ și frigul își face simțită prezența. În Ajunul sărbătorii, se aprind focuri mari, peste care copiii sar pentru a-și asigura sănătatea în anul ce urmează. Focul are și rolul de a alunga animalele sălbatice și de a încălzi sufletele celor trecuți în neființă. După ce focul se stinge, tinerii aruncă un cărbune în grădină pentru a asigura o recoltă bogată în anul următor.
Un alt obicei specific acestei zile este legat de păstori, care își pot prezice vremea iernii în funcție de comportamentul oilor. Se spune că dacă o oaie neagră se culcă prima, iarna va fi blândă, iar dacă o oaie albă se culcă prima, iarna va fi grea.
Ce să nu faci de Sfântul Dumitru pentru a evita ghinionul
Tradiția spune că există câteva lucruri care nu trebuie făcute în această zi pentru a evita necazurile și primejdiile. Unul dintre cele mai importante lucruri de Sfântul Dumitru este folosirea pieptenului. Se crede că dacă cineva folosește pieptenele în această zi, va atrage ghinionul și va avea parte de necazuri. Totodată, persoanele care au datorii sunt sfătuite să le achite înainte de această sărbătoare pentru a le merge bine în anul următor.
În anumite regiuni ale țării, precum Bucovina, se spune că usturoiul nu trebuie semănat după sărbătoarea Sfântului Dumitru, altfel recolta va fi slabă. De asemenea, în Oltenia, oamenii cred că respectarea tuturor tradițiilor este esențială pentru a fi protejat de necazuri și pericole.
De Sfântul Dumitru, există obiceiul de a împărți fructe uscate, covrigi, mere și nuci copiilor, pentru a atrage norocul. În unele zone, se împart grâu fiert în lapte și colivă pentru sufletele celor adormiți. Un alt obicei întâlnit este tăierea coamei cailor tineri, pentru a asigura o creștere lungă și frumoasă.
În Dobrogea, tinerii se adună în grupuri și pornesc prin sat cântând din fluiere și cavale, iar printre ei se află un băiat costumat ca o cadână, pentru a colecta bani. Această tradiție este cunoscută sub numele de „datina Saiegiilor”.
De asemenea, tradițiile legate de vreme spun că, dacă în noaptea de Sfântul Dumitru este lună plină și cer senin, iarna va fi blândă. În schimb, dacă cerul este acoperit de nori sau plouă, iarna va fi aspră și geroasă. Totodată, dacă sărbătoarea cade pe lună nouă, iarna va începe curând și se va termina repede, iar dacă este lună plină, iarna va fi lungă și grea.
Cine a fost Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Sfântul Dumitru, cunoscut ca Izvorâtorul de Mir, a trăit în timpul împăraților Dioclețian și Maximian, fiind fiul unui prefect din Tesalonic. După moartea tatălui său, a fost numit guvernator al Tesalonicului. Când împăratul Maximian a aflat că Sfântul Dumitru era creștin și că și-a donat averea săracilor, l-a aruncat în temniță. Pe 26 octombrie, a fost martirizat prin străpungerea cu sulița.
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este un moment deosebit în calendarul creștin, iar în București, pelerinii se adună pentru a se închina la moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul orașului.
