Miruna Purcel
Lia Olguța Vasilescu, fostul ministru al Muncii, a făcut recent declarații privind pensiile militare și dificultățile întâmpinate în majorarea acestora. Într-o emisiune televizată, ea a subliniat că eforturile de creștere a salariilor soldaților au întâmpinat opoziție din partea Ministerului Apărării, care ar fi preferat să mențină pensiile militarilor mari, decât să crească salariile celor cu grade mici. În plus, Vasilescu a precizat că OUG 59, care a înghețat pensiile speciale, rămâne în vigoare, iar ea a întâmpinat refuzuri în clarificarea situației din partea oficialilor.
Inechitățile din sistemul de pensii militare
În timpul mandatului său din 2017, Olguța Vasilescu a constatat diferențe mari între salariile personalului militar și alte categorii de angajați din sectorul public, fapt ce a dus la inițierea unor reforme salariale. Cu toate acestea, aceste inițiative au întâmpinat dificultăți, în special din partea Direcției de Resurse Umane a Ministerului Apărării Naționale. Această opoziție venea din dorința de a menține actualizarea pensiilor militare în funcție de salariile celor aflați în activitate, ceea ce ar fi crescut costurile bugetare semnificativ.
Vasilescu a explicat că pensiile unor ofițeri de rang înalt ajungeau să fie mai mari decât salariile acestora din perioada activă, deoarece își adăugau diverse sporuri în ultimii ani de muncă. Această practică a dus la discrepanțe uriașe între pensiile vechi și cele noi, unde un colonel pensionat cu mulți ani în urmă avea o pensie mult mai mică decât un plutonier pensionat recent. Aceste inechități au fost cauza principală pentru nemulțumirile exprimate de diverse asociații de militari.
Soluțiile propuse și impactul OUG 59
Pentru a controla această situație și a preveni creșterea cheltuielilor bugetare cu 9 miliarde de lei, Vasilescu a propus înghețarea pensiilor militare prin Ordonanța de Urgență 59. Deși aceasta a fost semnată de miniștrii de resort ai Apărării și Internelor, Vasilescu a devenit ținta criticilor, în special din partea celor afectați de înghețarea pensiilor. Ea a explicat că decizia nu era în competența sa, dar că a fost necesară pentru a preveni un impact financiar major asupra bugetului de stat.
Vasilescu a mai menționat că pensiile militare se actualizau automat în funcție de salariile celor aflați în activitate, un mecanism care a provocat discrepanțe mari în sistem. Deși mulți militari au susținut că înghețarea pensiilor a fost nedreaptă, fostul ministru a explicat că această măsură a fost o soluție temporară pentru a preveni o creștere necontrolată a cheltuielilor bugetare.
Viitorul pensiilor militare și perspectivele de schimbare
Chiar dacă OUG 59 este încă în vigoare, Vasilescu a subliniat că soluțiile pentru rezolvarea problemelor din sistemul de pensii militare rămân la latitudinea actualilor decidenți politici. Ea a explicat că există o lege în Parlament care încearcă să regleze aceste probleme, dar că progresul este lent din cauza divergențelor între asociațiile de militari. În pofida criticilor, Vasilescu a precizat că deciziile sale au fost luate în interesul general al soldaților și că, dacă ar fi să aleagă din nou, ar lua aceleași măsuri.
În concluzie, problema pensiilor militare rămâne un subiect sensibil și complicat în România. OUG 59 a reușit să prevină o creștere explozivă a cheltuielilor bugetare, dar a generat nemulțumiri în rândul militarilor. Cu toate acestea, responsabilitatea pentru reglementarea și actualizarea acestui sistem revine în continuare decidenților politici și asociațiilor de militari, care trebuie să găsească un echilibru între sustenabilitatea financiară și drepturile pensionarilor.
