Georgescu Dragos
Camera Deputaților a adoptat, cu unanimitate de voturi, mult discutata „Lege Nordis”, un proiect de act normativ menit să protejeze cumpărătorii de locuințe de abuzurile și riscurile întâlnite în tranzacțiile imobiliare. Toți cei 301 deputați prezenți au votat „pentru”, marcând un moment rar de consens politic în Parlamentul României.
Ce prevede Legea Nordis, votată la unison de parlamentari
Legea, inițiată pe fondul scandalului mediatic care a implicat compania imobiliară Nordis și legăturile controversate ale unor politicieni cu aceasta, aduce reguli stricte pentru dezvoltatorii imobiliari și limitează avansurile pe care aceștia le pot solicita de la clienți.
Proiectul a fost botezat neoficial „Legea Nordis” după izbucnirea scandalului public din ianuarie 2025, când presa a dezvăluit că mai mulți politicieni din PSD și oameni de afaceri ar fi beneficiat de zboruri de lux și vacanțe oferite de compania Nordis, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România.
În urma acestor informații, autoritățile au deschis un dosar penal care vizează conducerea companiei, însă proiectul de lege nu are legătură directă cu ancheta. Scopul său este prevenirea unor situații similare în viitor și protejarea cumpărătorilor care investesc în proiecte imobiliare aflate în construcție.
Noul act normativ aduce modificări semnificative în relația dintre dezvoltatori și clienți, introducând reguli clare privind plățile, garanțiile și transparența tranzacțiilor.
Cele mai importante prevederi sunt:
Promisiunile de vânzare vor fi înscrise în cartea funciară – măsură care va împiedica dezvoltatorii să promită același imobil mai multor cumpărători, o practică frecventă în trecut.
Limitarea avansurilor plătite de cumpărători – legea impune plafoane clare:
maximum 25% din valoarea apartamentului pentru faza de structură de rezistență, plătibil doar după finalizarea acesteia;
maximum 20% pentru faza de instalații, de asemenea, plătibil doar după finalizarea lucrărilor respective.
Crearea unui cont bancar dedicat proiectului imobiliar – toate sumele achitate de clienți vor fi depuse într-un cont separat, care nu poate fi folosit pentru alte proiecte ale dezvoltatorului. Banii vor fi eliberați pe etape, în funcție de progresul construcției.
Protecția cumpărătorului în caz de insolvență – dacă dezvoltatorul intră în faliment, sumele depuse în contul dedicat vor fi protejate și returnate cumpărătorilor.
Cum s-a modificat legea în Parlament
Versiunea finală a legii adoptată de Camera Deputaților este diferită de cea inițială votată în Senat. În forma inițială, legea stabilea un avans general de 15% la semnarea contractului, urmat de 25% după finalizarea structurii și încă 25% la instalații.
După dezbaterile din comisiile de specialitate, deputații au decis să reducă aceste praguri și să introducă un mecanism de plată etapizat mai sigur pentru cumpărători.
Astfel, avansurile nu pot fi solicitate înainte de finalizarea unei etape clare din construcție, iar dezvoltatorul nu poate încasa bani în avans pentru lucrări care nu au început efectiv.
Proiectul a fost depus pe 31 ianuarie 2025 la Senat, de un grup de parlamentari PSD și PNL, care au cerut dezbaterea lui în procedură de urgență.
Totuși, procesul legislativ nu a fost atât de rapid cum s-a sperat. Abia pe 14 aprilie 2025, Senatul a reușit să adopte proiectul, iar apoi documentul a fost trimis la Camera Deputaților, forul decizional.
Deși tema a dispărut pentru câteva luni din atenția publică, ea a revenit în prim-plan odată cu tensiunile politice dintre PSD și PNL, generate de chemarea premierului Ilie Bolojan în Parlament de către opoziție. În replică, liberalii au cerut introducerea Legii Nordis pe ordinea de zi, considerând-o un mesaj politic indirect pentru Sorin Grindeanu, fost ministru PSD și asociat simbolic cu proiectele imobiliare discutate în presă.
Adoptarea legii cu unanimitate de voturi – o raritate în politica românească – a fost percepută ca un semnal de imagine pentru toate partidele. Într-un context în care scandalul Nordis afectase imaginea mai multor politicieni, votul unanim a fost și un gest de „curățare publică”.
Totuși, specialiștii în imobiliare și avocații din domeniu atrag atenția că implementarea legii va depinde de normele metodologice ce urmează să fie emise de Guvern. Acestea vor stabili exact cum se vor deschide conturile dedicate, cine le va monitoriza și cum vor fi aplicate sancțiunile în caz de nerespectare.
Ce urmează: promulgarea de către președinte sau control de constituționalitate
După adoptarea în Camera Deputaților, legea va fi transmisă către Președintele României, Nicușor Dan, care are la dispoziție trei opțiuni:
promulgarea legii;
sesizarea Curții Constituționale (CCR);
retrimiterea proiectului în Parlament pentru reexaminare.
Deocamdată, niciun partid nu a anunțat intenția de a contesta legea, însă unele organizații din domeniul imobiliar au ridicat semne de întrebare privind impactul economic al noilor reguli asupra dezvoltatorilor mici și mijlocii.
Cum îi protejează legea pe cumpărători
România se confruntă de ani buni cu o lipsă de protecție juridică eficientă pentru cumpărătorii de locuințe „în construcție”. Până acum, contractele de promisiune de vânzare-cumpărare erau semnate fără o garanție clară, iar clienții riscau să piardă avansurile dacă dezvoltatorul intra în insolvență.
Prin înscrierea promisiunii în cartea funciară, proprietatea devine rezervată oficial, iar dezvoltatorul nu mai poate vinde același apartament altcuiva. În plus, prin conturile dedicate, banii cumpărătorilor nu mai pot fi redirecționați către alte proiecte.
Astfel, legea impune o transparență financiară reală, reducând semnificativ riscurile pentru persoanele fizice care investesc în imobiliare.
Reacțiile mediului imobiliar
Opiniile din industrie sunt împărțite.
Unii dezvoltatori salută legea, afirmând că aceasta „va curăța piața” de proiecte speculative și va întări încrederea clienților. Alții, însă, consideră că limitarea avansurilor ar putea duce la o blocare temporară a investițiilor, întrucât dezvoltatorii vor avea nevoie de finanțări suplimentare din partea băncilor.
„Legea Nordis e bine intenționată, dar va afecta fluxurile de numerar ale companiilor. Multe firme mici nu vor mai putea începe construcțiile fără credite bancare. Pe termen lung, prețurile locuințelor ar putea crește”, a explicat un reprezentant al unei asociații de profil.
Impactul politic și simbolic al legii
Dincolo de efectele economice, Legea Nordis are și o dimensiune politică puternică. Ea a fost percepută ca o reacție a clasei politice la un scandal care a afectat imaginea mai multor partide.
Faptul că legea a fost votată cu unanimitate a fost interpretat drept un mesaj de solidaritate în fața opiniei publice, dar și un gest de reabilitare morală pentru liderii politici implicați indirect în scandalul Nordis.
Pentru PSD și PNL, adoptarea legii a fost și o modalitate de a demonstra că pot colabora pe teme sensibile, într-o perioadă în care tensiunile din coaliție atinseseră cote ridicate.
Posibile efecte pe termen lung asupra pieței
Economiștii estimează că, pe termen scurt, piața imobiliară ar putea înregistra o ușoară încetinire, cauzată de noile restricții privind finanțarea. Totuși, în timp, aceste măsuri ar putea aduce stabilitate și încredere în tranzacțiile imobiliare.
Dezvoltatorii serioși, care își respectă clienții, vor fi avantajați.
Proiectele speculative, lansate doar pe baza precontractelor și avansurilor, vor dispărea treptat.
Băncile vor deveni parteneri mai importanți în finanțarea construcțiilor.
Pe termen lung, această lege ar putea schimba fundamental modul în care se construiesc și se vând locuințele în România.
