Loredana Ionescu
Biroul Electoral Central (BEC) a decis respingerea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România, provocând reacții vehemente atât din partea susținătorilor cât și a oponenților. Decizia, luată cu un scor de 10 la 4, a fost influențată de nereguli constatate în declarația de avere a candidatului, potrivit surselor media locale.
Ce s-a întâmplat cu candidatura lui Călin Georgescu la prezidențiale
Duminică seara, atmosfera din fața BEC a fost una tensionată, unde susținătorii lui Georgescu, vizibil nemulțumiți, au protestat ruptând gardurile instituției. Candidatura acestuia, considerată promițătoare de către unii, a fost pusă sub semnul întrebării de BEC, care a identificat discrepanțe între declarația de avere curentă și cea depusă la alegerile anterioare din noiembrie 2024.
Fostul judecător Cristi Danileț a explicat, printr-un mesaj pe Facebook, că „în cel mult 24 de ore decizia BEC poate fi contestată la Curtea Constituțională conform Legii 370/2004 pentru alegea Președintelui României: Art. 29 (2) Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora. Art. 30 (1) În cel mult 24 de ore candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională. (2) Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, potrivit g4media.ro.
Decizia momentului de la BEC
Fostul judecător Cristi Danileț a clarificat pe rețelele sociale că decizia poate fi contestată în cel mult 24 de ore la Curtea Constituțională, subliniind celeritatea cu care astfel de dispute trebuie soluționate în context electoral. Conform Legii 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională trebuie să răspundă contestațiilor într-un termen de maximum două zile, hotărârile fiind definitive.
Incidente la locul adunării
În timp ce jandarmii încercau să mențină ordinea, folosind spray-uri iritante pentru a dispersa mulțimea, liderul partidului extremist POT, Ana Maria Gavrilă, a declarat în mod public că situația reflectă o „dictatură”, evidențiind un răspuns disproporționat al forțelor de ordine față de protestatarii pașnici.
George Simion, liderul partidului AUR, a descris evenimentul drept „un nou abuz” și o „continuare a loviturii de stat” începută în decembrie 2020, amplificând retorica divizivă în spațiul public. Decizia BEC de respingere a dosarului lui Georgescu, percepută de unii ca arbitrară, are potențialul de a incita și mai mult tensiunile politice existente.
Momentul este unul crucial pentru democrația din România, cu potențialul de a recalibra alianțele politice și de a reconfigura scena electorală. Observatorii interni și internaționali sunt cu ochii pe modul în care autoritățile gestionază această criză și impactul ei asupra stabilității politice pe termen lung.
În acest climat incert, rămâne de văzut cum va evolua situația în zilele următoare, în special cu privire la contestațiile care urmează să fie depuse și soluționate. Indiferent de rezultatul final, incidentul a relevat vulnerabilitățile sistemului electoral românesc și nevoia imperioasă de transparență și echitate în procesul democratic.
Sursa foto: Arhivă
