Georgescu Dragos
În seara de 13 octombrie, cu numai câteva ore înainte ca în calendarul ortodox să fie prăznuită Sfânta Cuvioasă Parascheva, multe familii aleg să lase deoparte agitația obișnuită și să se pregătească sufletește pentru sărbătoarea din 14 octombrie. Este o noapte în jurul căreia, de-a lungul generațiilor, s-au adunat rugăciuni, obiceiuri și numeroase credințe populare.
Ce să ai în casă în noaptea dinaintea Sfintei Parascheva. Obiceiurile transmise din bătrâni pentru 13 octombrie care îți aduc liniște și împliniri în viață
În lumea satului românesc, Sfânta Parascheva ocupa un loc aparte. Ziua de 14 octombrie marca un moment important al toamnei, când muncile agricole începeau să se apropie de final, gospodăriile erau pregătite pentru anotimpul rece, iar ciobanii își organizau turmele pentru iarnă.
De aici s-au născut numeroase obiceiuri care s-au transmis din generație în generație.
Unele au legătură cu rugăciunea și milostenia, altele cu pregătirea gospodăriei, iar o parte aparțin exclusiv folclorului și vechilor superstiții.
Tocmai de aceea este importantă diferența: Biserica nu spune că trebuie să ai obligatoriu anumite obiecte în casă în noaptea de 13 spre 14 octombrie și nici că acestea ar avea puteri magice. În schimb, tradiția creștină pune accent pe rugăciune, milostenie, participarea la slujbă și grija pentru cei aflați în nevoie.
Dincolo de acestea, lumea satului a păstrat propriile simboluri. Icoana, pâinea, alimentele pregătite pentru a fi împărțite și lumina candelei sau a lumânării au ajuns să fie asociate, în diferite comunități, cu pregătirea pentru sărbătoare.
În vechile gospodării, apropierea zilei Sfintei Parascheva avea o semnificație care depășea sărbătoarea religioasă.
Data de 14 octombrie era considerată un prag al toamnei.
Oamenii știau că frigul se apropie, zilele devin tot mai scurte, iar gospodăria trebuie pregătită pentru iarnă.
În unele zone se făceau ultimele lucrări importante înainte de sărbătoare tocmai pentru ca ziua de 14 octombrie să poată fi respectată fără muncile obișnuite.
De aceea, seara de 13 octombrie era potrivită pentru a pune casa în ordine și pentru a pregăti cele necesare zilei următoare.
Într-o familie credincioasă, unul dintre cele mai firești lucruri care poate exista în casă este icoana.
Dacă familia are o icoană a Sfintei Cuvioase Parascheva, aceasta poate deveni locul în fața căruia membrii casei își spun rugăciunea în seara dinaintea praznicului.
Nu este însă obligatoriu ca fiecare familie să dețină o icoană a Sfintei Parascheva și nu trebuie cumpărată în grabă din teama că altfel ar urma ceva rău.
Icoana nu este un talisman.
Pentru credincios, ea este legată de rugăciune și de cinstirea persoanei sfinte reprezentate.
Alături de icoană, în multe case există o candelă.
În seara de dinaintea unei sărbători importante, unii credincioși aleg să o aprindă și să petreacă măcar câteva minute în liniște și rugăciune.
Dacă nu există candelă, poate fi aprinsă o lumânare, cu respectarea regulilor elementare de siguranță și fără a fi lăsată nesupravegheată.
Important nu este obiectul în sine, ci rugăciunea.
În locul unei liste complicate de ritualuri, seara poate deveni un moment în care familia se oprește din agitația zilnică.
Părinții se pot ruga pentru copii.
Copiii pentru părinți.
Cei care au în familie un om bolnav îi pot pomeni numele în rugăciune.
Iar cei care trec printr-un necaz pot cere ajutor și putere pentru a-l depăși.
Un alt element important este pâinea.
În tradiția populară românească, alimentele oferite celor săraci sau împărțite în memoria celor adormiți ocupă un loc important în jurul sărbătorii Sfintei Parascheva.
Sursele etnografice consemnează pomenile făcute în această perioadă, inclusiv împărțirea pâinii și a altor produse ale toamnei.
Astfel, cine dorește să respecte această dimensiune a sărbătorii poate pregăti din seara de 13 octombrie un pachet pentru o persoană care are nevoie de ajutor.
Poate conține pâine și alte alimente potrivite.
Valoarea lor nu trebuie să fie mare.
Milostenia nu se măsoară prin prețul sacoșei.
Un pachet modest oferit sincer unei persoane care are nevoie poate avea mai mult sens decât o masă bogată pregătită doar pentru a respecta mecanic un obicei.
În anumite tradiții populare sunt menționate pâinea din grâul nou, mustul și produsele toamnei.
Obiceiurile nu au fost însă identice în toată România.
În unele regiuni existau chiar interdicții referitoare la anumite fructe sau alimente, în timp ce în alte comunități acestea erau împărțite.
De aceea nu există o listă universală de alimente pe care „trebuie” să le ai în casă.
Există însă o idee comună multor tradiții: din ceea ce ai, să împarți și celui care are mai puțin.
Ce spuneau bătrânii despre casă, lumină și masa din Ajun
În cultura tradițională, casa nu era privită doar ca un spațiu în care oamenii dormeau și mâncau.
Era centrul familiei.
De aceea, înaintea marilor sărbători, gospodăria era pusă în ordine.
În cazul Sfintei Parascheva, acest lucru avea și o explicație practică.
În multe comunități se evita munca în ziua de 14 octombrie. Etnografii consemnează interdicții populare privind spălatul, cusutul, călcatul, torsul sau alte activități.
Aceste interdicții aparțin calendarului popular și nu trebuie prezentate drept porunci bisericești.
Pentru gospodine, însă, exista o logică simplă: dacă a doua zi era sărbătoare, treburile importante trebuiau terminate înainte.
Astfel, în seara de 13 octombrie casa era deja pregătită.
Masa putea fi simplă.
Pâinea avea un loc important, atât prin rolul ei de aliment fundamental, cât și prin simbolistica religioasă și culturală.
În unele familii se pregăteau de seara alimentele care urmau să fie împărțite în ziua praznicului.
Mai important decât ceea ce se afla pe masă era însă comportamentul oamenilor din jurul ei.
Tradiția creștină nu susține ideea că simpla prezență a unui aliment, a unei plante sau a unui obiect într-o încăpere poate aduce automat noroc, sănătate ori bani.
Acesta este punctul în care credința trebuie despărțită de superstiție.
Dacă o familie pune pâine pe masă, aceasta poate deveni a doua zi hrană oferită cuiva.
Dacă aprinde candela, aceasta însoțește rugăciunea.
Dacă are agheasmă în casă, aceasta este păstrată și folosită potrivit practicii creștine, nu transformată într-un ingredient al unor ritualuri inventate.
În unele tradiții contemporane circulă și recomandarea de a pune busuioc, agheasmă sau diferite obiecte pe pervaz în noaptea dinaintea Sfintei Parascheva.
Asemenea practici pot fi întâlnite în folclor sau în articole despre obiceiuri populare, dar nu există o bază pentru a afirma că respectarea lor garantează sănătate, bani sau împlinirea unei dorințe.
Ceea ce este însă bine documentat etnografic este legătura sărbătorii cu protecția simbolică a gospodăriei.
În anumite sate se aprindeau chiar focuri în curți.
Oamenii le atribuiau rolul simbolic de purificare a gospodăriei și de îndepărtare a spiritelor rele.
Astăzi, acest obicei trebuie înțeles ca parte a folclorului vechi, nu ca practică religioasă obligatorie.
La fel se întâmpla cu semnele despre vreme.
Pentru oamenii satului tradițional, 14 octombrie reprezenta un reper important pentru apropierea iernii.
Ciobanii urmăreau comportamentul oilor.
Dacă animalele stăteau îngrămădite, tradiția spunea că urma o iarnă grea.
Dacă erau răsfirate, oamenii se așteptau la o iarnă mai blândă.
Nu era o prognoză meteorologică în sens modern, ci o credință transmisă din generație în generație.
Sfânta Parascheva marca simbolic momentul în care vara era considerată definitiv încheiată, iar gospodăria intra în etapa pregătirilor pentru sezonul rece.
De aici și importanța ordinii în casă și în ogradă.
Ce este bine să faci înainte să te culci în noaptea de 13 spre 14 octombrie
Dincolo de toate obiceiurile populare, partea cea mai simplă a serii rămâne și cea mai apropiată de sensul religios al sărbătorii: rugăciunea.
Nu este nevoie de un ritual complicat.
Dacă ai icoană, poți aprinde candela și te poți ruga câteva minute.
Dacă nu ai icoana Sfintei Parascheva, acest lucru nu împiedică rugăciunea.
Poți mulțumi pentru lucrurile bune din viața ta și îi poți pomeni pe cei pentru care îți faci griji.
Pentru părinți, seara poate deveni un moment în care să se roage pentru sănătatea și drumul copiilor lor.
Pentru cei care și-au pierdut părinții sau alte persoane apropiate, poate fi o seară de aducere aminte.
Iar dacă în familie există conflicte, poate fi un moment potrivit pentru împăcare.
Există un detaliu din viața Sfintei Parascheva care explică de ce milostenia ocupă un loc atât de important în modul în care este cinstită.
Tradiția bisericească o prezintă pe Cuvioasă drept o persoană care, încă de foarte tânără, oferea haine și ajutor celor săraci și care, după moartea părinților, și-a împărțit averea nevoiașilor.
Din acest motiv, un gest foarte potrivit înaintea praznicului este să pregătești ceva pentru un om care are nevoie.
Nu trebuie să fie neapărat mâncare.
Poate fi o haină bună.
Poate fi ajutor financiar.
Poate fi cumpărarea unor alimente pentru o familie aflată într-o situație dificilă.
Sau poate fi pur și simplu timpul acordat unui om singur.
În acest sens, poate cel mai important lucru pe care să-l „ai în casă” în noaptea dinaintea Sfintei Parascheva nu este un obiect.
Este disponibilitatea de a dărui.
Obiceiurile vechi vorbesc mult despre ceea ce oamenii puneau pe masă, despre ceea ce împărțeau și despre lucrurile pe care evitau să le facă.
Dar în spatele acestor tradiții se poate vedea o idee mai profundă: sărbătoarea întrerupe rutina.
Omul se oprește.
Nu mai muncește ca într-o zi obișnuită.
Își amintește de cei plecați.
Împarte cu cei care au mai puțin.
Se roagă pentru cei vii.
Și intră în ziua praznicului cu mai multă liniște.
În seara de 13 octombrie, așadar, casa nu trebuie transformată într-un spațiu plin de obiecte despre care internetul promite că ar atrage norocul.
O icoană, o candelă sau o lumânare pentru rugăciune, pâine ori alte alimente pregătite pentru a fi împărțite și, acolo unde familia obișnuiește, pomelnicul cu numele celor dragi sunt suficiente pentru a da serii un sens.
Mai există însă ceva care nu poate fi cumpărat și pus pe masă.
Liniștea dintre oamenii casei.
Dacă există o ceartă care poate fi încheiată, seara dinaintea sărbătorii poate fi un moment bun pentru primul pas.
Dacă există un părinte pe care nu l-ai mai sunat, îl poți suna.
Dacă există un om căruia îi porți supărare pentru un lucru minor, poate fi momentul să te întrebi dacă merită să o duci mai departe.
Iar dacă există cineva care are nevoie de ajutor, pregătește din această seară ceea ce îi poți oferi a doua zi.
Aceasta este diferența dintre un obicei care rămâne doar o superstiție și unul căruia îi dai un sens real.
În noaptea de 13 spre 14 octombrie nu există un obiect despre care să putem spune că, dacă îl pui în casă, îți garantează noroc, sănătate sau belșug.
Dar există gesturi care au traversat generațiile și care pot avea în continuare valoare: casa pregătită pentru sărbătoare, rugăciunea, lumina candelei, pâinea împărțită, pomenirea celor dragi și ajutorul oferit celui care are nevoie.
Iar dintre toate lucrurile pe care oamenii le pot pregăti pentru Sfânta Parascheva, poate că acesta este cel mai apropiat de povestea Cuvioasei: să nu intri în ziua de 14 octombrie gândindu-te doar la ceea ce vrei să primești, ci și la ceea ce poți dărui.
