Loredana Ionescu
Sfânta Maria Mare, prăznuită pe 15 august, este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, cunoscută și sub denumirea de Adormirea Maicii Domnului. În tradiția populară românească, această zi are o încărcătură spirituală aparte, fiind marcată de obiceiuri și ritualuri păstrate de sute de ani. Unul dintre cele mai cunoscute este cel al fetelor care își pun busuioc sub pernă în noaptea de dinaintea sărbătorii, pentru a-și visa ursitul.
Ce să pui sub pernă în noaptea de Sfânta Maria pentru a primi un semn divin
În zonele rurale, tinerele nemăritate culeg în ajun de Sfânta Maria flori de busuioc proaspăt, pe care le duc la biserică pentru a fi sfințite în cadrul slujbei de Vecernie. După ce ajung acasă, acestea pun busuiocul sub pernă și se culcă rostind o rugăciune către Maica Domnului, cerându-i să le arate în vis chipul viitorului soț. Se spune că, dacă busuiocul este păstrat cu grijă până la nuntă, aduce armonie și noroc în căsnicie.
În unele zone din Oltenia și Muntenia, pe lângă busuioc, fetele adaugă sub pernă și un fir de năvalnic – o plantă de pădure considerată aducătoare de dragoste și atenție din partea pețitorilor. Acest obicei este privit ca un mijloc de a „chema” sortitul, mai ales în comunitățile unde tradițiile de nuntă sunt încă vii.
Spălarea icoanei Maicii Domnului cu flori de busuioc
În casele unde există fete de măritat, în dimineața zilei de 15 august, icoana Maicii Domnului este spălată simbolic cu apă în care au fost puse flori de busuioc. Se crede că acest gest aduce noroc în dragoste și ajută tinerele să întâlnească un soț harnic și iubitor. Apa rămasă este stropită prin casă și la poartă pentru a îndepărta energiile negative și ghinionul.
Puterea plantelor culese de Sfânta Maria
În credința populară, plantele culese în această zi au puteri vindecătoare sporite. De aceea, tinerele și femeile adună flori de câmp, frunze de mentă, busuioc, gălbenele sau sunătoare, pe care le așază la icoane. Acestea sunt folosite ulterior pentru ceaiuri și leacuri împotriva bolilor. Se spune că ierburile sfințite de Sfânta Maria nu se usucă ușor și își păstrează mirosul mult timp.
Obiceiuri legate de trecerea de la vară la toamnă
În calendarul popular, Sfânta Maria Mare marchează „hotarul” dintre lunile calde și cele reci. Din această zi, ciobanii încep coborârea oilor de la munte, iar bărbații înlocuiesc pălăria cu căciula, pe care o vor purta până la Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie.
Tot în această perioadă, gospodarii aduc la biserică primele roade ale toamnei – struguri, mere și pere – pentru a fi sfințite. În multe sate, după slujbă, fructele sunt împărțite vecinilor și rudelor, în semn de recunoștință și binecuvântare.
După 15 august, se deschide sezonul de nunți, care durează până pe 14 noiembrie, înainte de începutul Postului Crăciunului. Este perioada în care încep târgurile și iarmaroacele de toamnă, iar comunitățile se adună pentru a vinde și cumpăra produse locale, haine tradiționale sau animale.
Maica Domnului, protectoarea familiei și a celor aflați în necaz
În credința populară, Maica Domnului este invocată nu doar de fete pentru grăbirea căsătoriei, ci și de femei însărcinate pentru o naștere ușoară, de părinți pentru protecția copiilor și de cei aflați în necazuri pentru ajutor și îndrumare.
Mormântul Maicii Domnului, aflat în Grădina Ghetsimani din Ierusalim, este vizitat de mii de credincioși anual. În România, hramul Adormirii Maicii Domnului este unul dintre cele mai răspândite, existând biserici și mănăstiri ocrotite de Maica Domnului în fiecare eparhie.
Sfânta Maria Mare rămâne nu doar o sărbătoare religioasă de mare importanță, ci și un prilej de a păstra vii tradițiile strămoșești, transmise din generație în generație. Obiceiurile legate de busuioc, plantele de leac, binecuvântarea roadelor și rugăciunile către Maica Domnului nu sunt simple gesturi simbolice, ci expresii ale credinței și ale dorinței de protecție divină. În fiecare an, pe 15 august, spiritualitatea se împletește cu viața de zi cu zi, transformând această zi într-un moment de legătură puternică între oameni, comunitate și credință.
Sursa foto: Arhivă
