Roxana
Ce se dă de pomană de Ovidenie este una dintre întrebările pe care și le pun credincioșii în fiecare an, înainte de 21 noiembrie. În 2026, sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului cade sâmbătă, în prima săptămână a Postului Crăciunului.
Este o zi marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Bisericile sunt pline încă de dimineață, iar femeile vin la slujbă cu coșuri acoperite cu ștergare curate.
În ele se află pomana. Bucatele care se împart după Sfânta Liturghie, pentru sufletele celor adormiți și pentru cei care au nevoie.
Ce sărbătorim de Ovidenie, pe 21 noiembrie
Potrivit tradiției creștine, Fecioara Maria a fost adusă la Templul din Ierusalim de părinții ei, Ioachim și Ana, când avea trei ani. Cei doi o primiseră la bătrânețe, după mulți ani de rugăciune, și făgăduiseră că o vor închina lui Dumnezeu.
Se spune că preotul Zaharia a primit-o și a dus-o până în Sfânta Sfintelor, locul în care avea voie să intre doar arhiereul, o singură dată pe an. Gestul i-a uimit pe toți cei de față.
Fecioara Maria a rămas la Templu, în rugăciune și ascultare, până la vârsta adolescenței.
În popor, sărbătoarea a primit numele de Ovidenie sau Vovidenie, de la cuvântul slavon care înseamnă „intrare”. În unele zone i se spune și „Ovidenia cea mare”, pentru că deschide șirul sărbătorilor de iarnă.
Ce se dă de pomană de Ovidenie. Alimentele care nu lipsesc din coș
Pomana de Ovidenie respectă rânduiala postului, cu o singură excepție: în această zi Biserica dă dezlegare la pește. De aceea, în multe case, peștele ajunge și în coșul care se duce la biserică.
Iată ce se împarte, de obicei, pe 21 noiembrie:
- Colaci sau pâine proaspătă. Sunt nelipsiți din orice pomană. Se coc în casă, de obicei cu o zi înainte.
- Pește gătit. Prăjit, la cuptor sau saramură, ținând cont de dezlegarea din această zi.
- Fructe de toamnă. Mere, pere, gutui, struguri.
- Nuci. Întregi sau puse în prăjituri de post.
- Vin roșu. O sticlă, alături de colac.
- Lumânări. Una se aprinde la biserică, iar celelalte se dau odată cu pomana.
- Preparate de post. Sarmale cu orez și ciuperci, fasole bătută, plăcintă cu dovleac.
Unele familii adaugă și o cană sau un vas nou, umplut cu apă ori cu vin. Obiceiul este întâlnit mai ales la sate, unde se spune că vasul dat de pomană ajunge celui adormit „pe lumea cealaltă”.
Semnificația alimentelor dăruite de Ovidenie
Fiecare aliment din coș are un rost, transmis din bătrâni.
Colacul și pâinea simbolizează viața și belșugul. Forma rotundă a colacului este asociată cu veșnicia, fără început și fără sfârșit. De aceea colacul se dă mereu întreg, nu tăiat.
Vinul amintește de jertfa și de taina împărtășaniei. Împreună cu pâinea, formează pomana de bază, pe care credincioșii o considerează cea mai potrivită pentru sufletele celor plecați.
Peștele este unul dintre cele mai vechi simboluri creștine. Primii creștini îl desenau ca semn de recunoaștere, iar în ziua de Ovidenie el marchează și bucuria sărbătorii în mijlocul postului.
Fructele de toamnă vorbesc despre rodul muncii de peste an. Se spune că cine dă mere și nuci de Ovidenie va avea casa plină până la anul.
Lumânarea este lumina pentru suflet. Se crede că cei adormiți o primesc atunci când este aprinsă cu gândul la ei și cu numele lor rostit în rugăciune.
Cui se dă pomana și cum se împarte corect
Pomana de Ovidenie se duce mai întâi la biserică, pentru a fi binecuvântată de preot. Pe un bilețel se trec numele celor adormiți, care vor fi pomeniți la slujbă.
După Liturghie, bucatele se împart. Celor nevoiași, vecinilor bătrâni, oamenilor singuri sau celor care au venit la slujbă.
Tradiția spune că pomana se dă cu mâna dreaptă, cu inima împăcată și fără să aștepți ceva în schimb. Cel care o primește răspunde, de obicei, „Bogdaproste” sau „Dumnezeu să-i ierte”.
Bătrânii mai spun un lucru: pomana se dă din ce ai mai bun. Nu din resturi, nu din ce a rămas prin cămară. Un colac copt cu grijă valorează mai mult decât un coș plin dat în grabă.
Obiceiuri și credințe populare de Ovidenie
Pe lângă pomană, ziua de 21 noiembrie are și alte rânduieli în tradiția populară.
Se spune că de Ovidenie nu este bine să se spele rufe, să se coasă sau să se facă treburi grele în gospodărie. Ziua este dedicată rugăciunii și liniștii.
În unele zone, gospodinele nu dau nimic cu împrumut din casă, nici foc, nici sare, nici bani. Credința spune că odată cu lucrul împrumutat pleacă și sporul casei.
Fetele nemăritate se roagă Maicii Domnului pentru un rost bun în viață, iar mamele cer ocrotire pentru copii. Fecioara Maria este privită ca ocrotitoare a familiei, iar sărbătoarea intrării ei în Templu este legată simbolic de copilărie și de primii pași în credință.
Pentru mulți români, Ovidenia este și momentul în care se simte cu adevărat apropierea iernii și a Crăciunului. Primele colinde încep să se audă prin sate, iar pregătirile pentru marile sărbători de la final de an prind contur.
Dincolo de liste și de reguli, pomana de Ovidenie rămâne un gest simplu. Un colac, un pește, câteva mere și o lumânare aprinsă. Dar dăruite cu gândul la cei dragi care nu mai sunt și cu grijă pentru cei care au nevoie, ele spun mai mult decât orice cuvânt.
