Loredana Ionescu
Sistemul Garanție-Returnare (SGR) a fost implementat în România în urmă cu peste un an și a înregistrat rezultate remarcabile. Cu toate acestea, anumite aspecte legate de funcționarea sa practică continuă să stârnească nemulțumiri în rândul utilizatorilor. Una dintre cele mai frecvente probleme semnalate este imposibilitatea de a folosi imediat bonurile emise de automatele de reciclare, situație care a generat confuzie și frustrare în rândul clienților.
SGR, un succes la nivel național, dar nu lipsit de probleme
Sistemul Garanție-Returnare oferă 50 de bani pentru fiecare ambalaj reciclat – fie el PET, doză de aluminiu sau sticlă – și a devenit, pentru mulți români, o metodă alternativă de a-și suplimenta veniturile. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri în care bonurile eliberate de aparatele SGR nu au putut fi folosite imediat pentru cumpărături, chiar dacă reciclarea fusese făcută corect.
Un exemplu concret a fost relatat recent pe rețelele sociale de o clientă nemulțumită. Aceasta a povestit cum a reciclat un număr mare de ambalaje, a primit bonul, dar la casa de marcat i s-a spus că nu poate fi folosit în acel moment. Motivația: bonul nu era încă activ în sistemul informatic.
Explicațiile oficiale: Bonurile au un timp de procesare
Potrivit informațiilor obținute la fața locului, problema este una tehnică. Mai exact, bonurile emise de aparatele RVM (Reverse Vending Machine) au nevoie de un interval de timp pentru a fi procesate în sistemul central. În această perioadă, ele nu pot fi scanate sau acceptate la casele de marcat ale magazinului.
„Explicația oferită la fața locului a fost că bonurile emise de aparatul SGR nu pot fi procesate imediat, fiind nevoie de un interval de timp pentru ca acestea să devină active în sistemul informatic.
Practic, ești nevoit să revii la magazin cu o altă ocazie ca să folosești bonurile SSGR. Iar în momentul respectiv, ești obligat să plătești cu cardul sau cash, chiar dacă ai reciclat corect și ai bonul în mână”, a spus clienta, pe Facebook, relatează RTV.
Astfel, persoanele care reciclează și doresc să-și folosească bonul în aceeași sesiune de cumpărături se pot trezi în situația neplăcută de a plăti cu bani proprii, urmând să revină ulterior pentru a folosi bonul emis anterior. Deși este vorba despre o întârziere tehnologică, pentru mulți cetățeni acest aspect poate reprezenta o piedică în utilizarea eficientă a sistemului.
Un sistem cu rezultate impresionante în doar un an
Chiar și cu aceste sincope, sistemul SGR din România a înregistrat cifre spectaculoase. Conform datelor oficiale, în luna aprilie 2025 au fost returnate peste 400 de milioane de ambalaje. De la lansarea sistemului, s-a ajuns la un total de peste un miliard de recipiente reciclate – un rezultat care plasează România printre cele mai eficiente țări din regiune în ceea ce privește reciclarea prin sistemul de garanție.
SGR a devenit, pentru unii, mai mult decât un gest ecologic – este o sursă de venit. Sunt persoane care tratează colectarea ambalajelor ca pe un „part-time”, în special în mediile urbane, unde fluxul de produse ambalate este mult mai ridicat. Pentru mulți, reciclarea a devenit un mod de a-și cumpăra alimente de bază, precum pâinea sau laptele.
Inițiative educaționale în mediul universitar
Un alt pas important în promovarea SGR a fost făcut în mediul universitar. În luna februarie a acestui an, Asociația ECOTECA, în parteneriat cu ING Bank și Tomra Collection România, a lansat proiectul „ECO-Student”. Obiectivul: promovarea reciclării în rândul tinerilor și instalarea de aparate RVM în campusurile universitare din toată țara.
„Iată că Sistemul Garanţie-Returnare ajunge şi în mediul universitar, în mijlocul tinerilor. Colaborarea cu studenţii şi tinerii în proiectele derulate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este o bucurie pentru noi. Îi felicit pe studenţii de aici de la Politehnică, ei au contribuit, începând cu luna februarie, de când au fost instalate RVM-urile, la atingerea pragului de peste un miliard de ambalaje SGR returnate în primul trimestru al acestui an.
La fel cum îi felicit şi pe studenţii la Universitatea Timişoara, care au înţeles importanţa colectării ambalajelor. Felicit, de asemenea, Asociaţia Ecoteca, iniţiatorul acestui proiect. Este important să ne apropiem de oameni, de nevoile comunităţilor, iar tinerii de aici formează o comunitate importantă şi prin faptul că dau un exemplu foarte bun pentru alţii. Educaţia pentru mediu se poate face la orice vârstă, dar cu atât este mai important să începem cât mai devreme”, a transmis, la vremea respectivă, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.
Universități precum Politehnica din București sau Universitatea de Vest din Timișoara au fost deja dotate cu aparate RVM, iar rezultatele sunt încurajatoare. Studenții au început să recicleze constant, contribuind la atingerea unor praguri impresionante în procesul de colectare.
Ce se va întâmpla în continuare cu SGR în România
Chiar dacă sistemul a fost privit inițial cu scepticism, SGR s-a dovedit a fi un model funcțional, capabil să transforme obiceiurile de consum ale românilor. În paralel, autoritățile și retailerii colaborează pentru optimizarea proceselor tehnice, astfel încât bonurile emise să poată fi utilizate imediat, fără întârzieri.
Există, de asemenea, discuții la nivel european privind armonizarea legislației privind reciclarea, ceea ce ar putea duce la unele modificări în structura actuală a sistemului. Printre propunerile vehiculate se află și eliminarea garanției de 50 de bani pentru anumite tipuri de ambalaje sau redefinirea categoriilor de produse eligibile.
Chiar dacă bonurile SGR sunt valabile 12 luni de la data emiterii și pot fi utilizate la orice casă din magazinul respectiv, mulți oameni preferă să își folosească imediat valoarea acumulată. De aceea, întârzierile de procesare, chiar dacă tehnic inevitabile, sunt percepute ca frustrante.
În ciuda problemelor tehnice și de logistică, Sistemul Garanție-Returnare rămâne un pilon important în strategia României pentru un mediu mai curat și un consum mai responsabil. Faptul că milioane de oameni aleg să recicleze în mod constant arată că schimbarea mentalității este posibilă, cu condiția ca infrastructura să țină pasul cu entuziasmul cetățenilor.
Pe termen lung, succesul SGR va depinde de modul în care autoritățile și comercianții vor reuși să elimine blocajele și să transforme procesul de reciclare într-o experiență simplă, rapidă și recompensatoare. România pare să fi pornit cu dreptul pe acest drum, iar corectarea problemelor precum activarea întârziată a bonurilor ar putea consolida încrederea publicului în sistem.
Sursa foto: Arhivă
