Miruna
Publicarea în Monitorul Oficial a motivării Curții Constituționale privind legea de plată a pensiilor private marchează un moment esențial într-o reformă așteptată de peste un deceniu. După 14 ani de întârzieri, actul normativ parcurge o etapă decisivă pe traseul legislativ, clarificând modul în care românii își vor putea încasa economiile acumulate în fondurile de pensii private și stabilind reguli noi, menite să asigure sustenabilitatea sistemului pe termen lung.
Decizia CCR și un pas decisiv după 14 ani de așteptare
Curtea Constituțională a României a publicat în Monitorul Oficial decizia prin care a respins cele două obiecții de neconstituționalitate formulate împotriva legii privind plata pensiilor private, declarând actul normativ constituțional în ansamblul său. Judecătorii constituționali au constatat însă neconstituționalitatea unui singur articol, considerat discriminatoriu, care va trebui eliminat înainte ca legea să fie trimisă spre promulgare.
Legea reprezintă ultima etapă a reformei sistemului de pensii private, începută în 2008, odată cu înființarea fondurilor administrate privat. Conform planurilor inițiale, cadrul legal pentru plata efectivă a pensiilor private ar fi trebuit să fie adoptat încă din 2011, însă procesul legislativ a fost amânat ani la rând. Proiectul a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară și promovat de Ministerul Muncii, fiind adoptat de Camera Deputaților pe 16 octombrie, în calitate de for decizional.
Adoptarea legii are și o miză strategică, întrucât finalizarea reformei pensiilor private face parte din angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Statul român și-a propus oficial ca obiectiv intrarea în OCDE până la sfârșitul anului 2026, iar acest act normativ este considerat un element-cheie în evaluarea sustenabilității sistemului de pensii.
Cum vor putea fi încasați banii din pensiile private
Potrivit prevederilor validate de Curtea Constituțională, participanții la fondurile de pensii private vor avea posibilitatea, la cerere, să primească cel mult 30% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, acordată o singură dată, înainte de începerea plăților lunare. Restul sumei va fi eșalonat sub formă de pensie lunară, pe o perioadă de minimum opt ani, până la rambursarea integrală a activului acumulat.
În situația în care decesul participantului survine înainte de încasarea integrală a sumelor cuvenite, valoarea neîncasată va fi plătită moștenitorilor legali, sub formă de plată unică. Legea introduce, de asemenea, posibilitatea încasării pensiei private sub forma unei pensii viagere, calculată actuarial și plătită în tranșe lunare fixe până la data decesului beneficiarului sau a supraviețuitorului, după caz.
În cazul pensiei viagere, moștenitorii au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate până la momentul decesului, restul activului rămânând la fondul de plată. Curtea Constituțională a subliniat că aceste mecanisme nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, ci o formă de administrare legală a fondurilor, menită să asigure stabilitatea sistemului și venituri predictibile pe durata vieții beneficiarilor.
Judecătorii constituționali au arătat că limitarea accesului la o plată integrală unică nu echivalează cu o deposedare de sumele acumulate. Acestea rămân în proprietatea participantului, fiind transformate în drepturi de creanță asupra furnizorului de pensii, care are obligația de a plăti lunar pensia cuvenită.
Ce se schimbă pentru participanți și ce urmează în Parlament
Legea stabilește și condițiile în care plata unică integrală este permisă. Aceasta poate fi acordată doar dacă valoarea activului personal nu depășește echivalentul a 12 indemnizații sociale pentru pensionari. În prezent, indemnizația socială este de 1.281 de lei, ceea ce înseamnă un plafon de aproximativ 15.372 de lei pentru plata unică integrală, la cererea participantului.
Curtea Constituțională a considerat că stabilirea unui avans limitat și eșalonarea plăților pe o perioadă de cel puțin opt ani sunt măsuri proporționale, raportate la speranța de viață din România și la necesitatea asigurării sustenabilității fondurilor de pensii private și facultative. În acest context, judecătorii au concluzionat că nu poate fi vorba despre o expropriere sau despre o încălcare a drepturilor fundamentale.
Singura prevedere declarată neconstituțională este cea care permitea doar persoanelor cu afecțiuni oncologice să solicite plata integrală a activului personal, considerată o discriminare nejustificată față de alți bolnavi aflați în situații medicale comparabile sau chiar mai grave. Parlamentul va trebui să elimine acest alineat pentru a pune legea în acord cu decizia CCR, înainte ca actul normativ să fie trimis spre promulgare președintelui României.
Legea va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial, perioadă în care autoritățile vor trebui să pregătească normele de aplicare și infrastructura necesară pentru implementarea noilor reguli. În prezent, conform normelor tranzitorii, participanții pot retrage integral sumele acumulate sau pot opta pentru plata în 60 de rate egale, pe o perioadă de cinci ani.
Sistemul pensiilor private administrate obligatoriu numără aproximativ 8,4 milioane de participanți, dintre care peste 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale. După 17 ani de funcționare, activele totale ale sistemului au depășit pragul de 200 de miliarde de lei, echivalentul a circa 40 de miliarde de euro, reprezentând peste 11% din PIB. Majoritatea acestor fonduri sunt investite în România, contribuind la finanțarea pe termen lung a economiei și a statului.
