Începând cu 1 septembrie 2025, un număr semnificativ de români riscă să rămână fără asigurare de sănătate dacă nu își asumă plata voluntară a contribuției CASS. Guvernul pune capăt unor excepții de lungă durată: soții fără venituri, persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului, coasigurații și alte categorii care până acum nu plăteau CASS vor intra în mod automat în sistemul contribuției voluntare.
Deși stabilitatea bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) este invocată drept argument, această schimbare va avea un impact direct asupra familiilor monoparentale, asupra părinților aflați în concediu maternal și asupra studenților sau pensionarilor care nu realizează venituri peste prag.
Ce se întâmplă cu toți românii care rămân fără asigurări de sănătate de la 1 septembrie 2025
Pentru a rămâne asigurați, cei afectați trebuie să depună o cerere la ANAF și să achite echivalentul a șase salarii minime brute pe economie — aproximativ 2.400 lei în 2025 — în două tranșe de câte 1.200 lei. Plata va asigura drepturi medicale garantate timp de 12 luni: consultații, analize, tratamente și internări fără costuri din buzunar. Fără această plată, persoana pierde acoperirea legală și devine responsabilă individual pentru orice serviciu medical, indiferent dacă este ambulant sau spitalizat.
Guvernul motivează aceste măsuri prin faptul că, în prezent, aproape 10 milioane de oameni beneficiază de servicii medicale fără să contribuie la sistem, ceea ce pune o presiune fiscală excesivă pe restul cetățenilor și pe bugetul spitalelor. Noua strategie urmărește creșterea masei de contribuabili de la 6,5 milioane la aproape 10 milioane, ceea ce ar permite alocări suplimentare către medicamente mai accesibile, materiale sanitare și investiții în infrastructura spitalicească. Totodată, se introduce o nouă schemă de plăți pentru concediile medicale: 55% din venit pentru primele 7 zile, 65% pentru cele între 8 și 14 zile și 75% pentru perioadele mai lungi. Astfel, stagiile medicale sunt tratate diferențiat, în funcție de durata lor.
Totuși, impactul este major, mai ales pentru părinții aflați în concediu parental și persoanele fără sursă de venit. Ele trebuie să preia responsabilitatea administrativă de a depune cererea la timp, să achite integral suma și să supravegheze validarea acestei proceduri. În lipsa unei notificări din partea ANAF sau a medicului de familie, pot rămâne fără asigurare fără să realizeze – situație care ar putea provoca refuzuri la urgențe sau la spitalizare, dar și impedimente la efectuarea de analize de rutină.
Ce a transmis guvernul
Criticii susțin că, deși obiectivul general este justificat, mecanismul este greu de înțeles, iar termenele scurte forțează cetățenii să surprindă rapid demersuri administrative. Autoritățile, însă, spun că există campanii de informare în teritoriu, iar sistemul fiscal a fost modernizat pentru a permite plata și în rate, fără penalități. În plus, guvernul promite claritate: doar bolnavii de cancer și pacienții din programe post-accident (cum ar fi diabetul sau bolile cardiovasculare) scapă de plăți, la fel cum pensionarii cu pensii mari plătesc doar pentru partea ce depășește pragul de 3.000 lei, pentru a introduce un element de echitate fiscală.
Pe plan european, schimbarea vine precum o aliniere la standarde deja impuse de alte state, unde sistemele de sănătate se bazează pe o masă largă de contribuabili. Diaspora este vizată, deoarece românii care lucrează temporar în străinătate sau care se întorc periodic în țară trebuie să fie conștienți că asigurarea medicală se bazează pe aceasta declarație și plată automată. Pentru antreprenori și freelanceri, reforma pune accent pe declararea corectă a veniturilor și eliminarea schemelor de plată simulată din trecut, care submina sustenabilitatea sistemului.
De la 1 septembrie, sistemul de sănătate se va schimba profund. Românii trebuie să decidă: plata voluntară pentru a rămâne asigurați sau pierderea dreptului la servicii medicale decontate. Reformele sunt menite să devină sustenabile și echitabile, dar pun presiune pe categoriile vulnerabile, care trebuie să reacționeze rapid și organizat pentru a evita consecințe nedorite. În lipsa informării corecte sau a acțiunii proactive, riscul de blocaj în accesul la tratamente și analize poate deveni realitate chiar de la începutul toamnei.