Mirela Loșniță
Diana Buzoianu susține că urșii ajunși în intravilan nu mai pot fi gestionați altfel decât prin împușcare. Ministra Mediului a făcut declarația la TVR INFO, potrivit News.ro. Ea spune că acești urși sunt „habituați” și nu mai au frica naturală de om. Buzoianu se declară de acord și cu cotele de intervenție stabilite prin lege. Ministra cere însă ca vânătoarea să fie făcută pe criterii științifice și de zonare.
Diana Buzoianu, despre urșii ajunși în intravilan
Diana Buzoianu a explicat că primarii au deja pârghiile legale pentru a interveni. Legislația a fost modificată, iar procedura este acum mult mai simplă.
Potrivit ministrei Mediului, edilii pot acționa pentru orice urs care ajunge în intravilan. Nu mai este necesară intervenția graduală prevăzută în legislația anterioară.
Explicația ține de comportamentul animalelor care intră în localități. Acestea și-au pierdut frica față de oameni și devin periculoase pentru comunități.
„Legea s-a modificat deja în sensul în care ei pot interveni pentru absolut orice urs care intră în intravilan. Nu mai este nevoie să facă toată acea intervenţie graduală care era o condiţie în legislaţia anterioară.
Pentru urşii care vin în intravilan nu mai putem, pentru că sunt periculoşi. Noi trebuie să recunoaştem că aceia sunt urşi, în general, habituaţi, care nu mai au frică naturală de om, care sunt periculoşi pentru comunităţi. Vedem filmări cu urşi care încearcă să deschidă uşile pe la hoteluri, oameni care se trezesc cu urşii direct în gospodăriile lor. (..)
Este clar că acolo vorbim de nişte urşi pentru care nu mai ai ce să faci altceva decât să ai o intervenţie directă. Adică să fie împuşcaţi”, a spus Buzoianu.
Ministra Mediului a oferit și o estimare a populației de urs brun din țară. Ea a vorbit despre un număr cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare.
Diana Buzoianu consideră că autoritățile nu pot face față unei populații de această dimensiune. Din acest motiv, ea susține aplicarea cotelor de intervenție.
Pentru a ilustra situația, ministra a făcut o comparație la nivel european. Ea a spus că România depășește cu mult celelalte state la acest capitol.
„Ca să îşi facă toată lumea o idee, adunăm toţi urşii din toată Europa, îi mai înmulţim cu câteva cifre şi tot nu dă cât avem noi.
Este clar că România nu poate susţine şi nu face faţă la o astfel de problemă. Şi asta trebuie să fie rezolvată inclusiv cu cote de intervenţie, adică cu vânătoarea care trebuie să fie făcută. (..)
Vânătoarea respectivă trebuie să fie făcută pe nişte criterii ştiinţifice, de zonare. Dacă vor fi făcute fără cap, nu vor face decât să crească problema. Sper ca modalitatea în care vor fi puse în aplicare aceste cote să nu ne aducă, într-un an sau doi ani, de fapt, într-o situaţie mai rea”, a spus Buzoianu.
Ministra a insistat asupra modului în care se pun în practică aceste cote. Simpla aprobare a unui număr de exemplare nu rezolvă problema, în opinia sa.
Criteriile științifice și zonarea sunt condițiile pe care le-a menționat explicit. Fără ele, efectele ar putea fi contrare celor așteptate.
Buzoianu a atras atenția asupra unui risc concret. O aplicare haotică ar putea agrava situația în următorii unu sau doi ani.
Poziția ministrei combină astfel două direcții. Pe de o parte acceptă intervenția directă, iar pe de altă parte cere rigoare în implementare.
Tanczos Barna cere scoaterea ursului brun de pe lista speciilor protejate
Un demers paralel are loc la nivel european. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a solicitat Comisiei Europene o schimbare de statut pentru ursul brun.
Cererea vizează scoaterea speciei din categoria celor strict protejate. Vicepremierul a cerut și reguli de gestionare mai flexibile pentru statele membre.
Condiția invocată este starea de conservare favorabilă a speciei în anumite țări. România se numără printre acestea, potrivit poziției oficiale.
„În cadrul discuţiilor, am convenit ca o echipă de experţi din România să prezinte la Bruxelles rezultatele studiului ştiinţific privind populaţia de urşi, bazat pe probe genetice. Am solicitat ca aceste date să fie luate în considerare în procesul de adaptare a normelor europene, astfel încât să fie identificate soluţii care să permită abordări diferenţiate pentru statele membre, în funcţie de situaţia specifică a fiecăruia”, a scris Tanczos, pe 23 iunie, pe pagina sa de Facebook.
Tanczos Barna a anunțat ulterior că 12 state membre UE susțin demersul României. El a afirmat că fiecare țară trebuie lăsată să își gestioneze singură populația de urs brun.
Cifrele oficiale privind populația de urs brun din Europa
Datele Comisiei Europene oferă un context util pentru dezbaterea din România. Un raport oficial acoperă perioada 2017–2023.
Potrivit acestuia, populația totală de urși bruni din Europa este estimată la aproximativ 20.500 de indivizi. Cele mai mari populații sunt concentrate în câteva state.
Distribuția arată astfel:
România: 7.000–9.000 de urși;
Suedia: 2.500–3.000 de urși;
Finlanda: aproximativ 1.600 de urși;
Slovacia: 1.300–1.500 de urși;
Croația: 900–1.000 de urși;
Estonia: aproximativ 700 de urși;
Bulgaria: 460–660 de urși;
Slovenia: 500–600 de urși;
Grecia: 450–500 de urși;
Polonia: 200–300 de urși.
Există însă și estimări mai recente pentru țara noastră. Ele provin din proiectul „Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”.
Estimările preliminare arată că, în 2025, numărul urșilor bruni din România a ajuns la un minim estimat de 10.419 indivizi. Cifra este superioară intervalului din raportul european pentru 2017–2023.
Trebuie semnalată o diferență între surse. Raportul Comisiei Europene indică 7.000–9.000 de exemplare, în timp ce ministra Mediului vorbește despre 10.000–12.000 de urși.
Diferența se explică prin perioadele diferite acoperite de date. Estimarea de 10.419 indivizi pentru 2025 este mai apropiată de cifrele invocate public de autoritățile române.
