Georgescu Dragos
Ce se mănâncă de Sfânta Parascheva este una dintre întrebările pe care și le pun mulți români înainte de 14 octombrie. În 2026, sărbătoarea Cuvioasei Parascheva cade miercuri, o zi de post în calendarul ortodox. Credincioșii vor să știe ce pot pune pe masă fără să încalce rânduiala. Tradiția populară vine și ea cu reguli și obiceiuri legate de mâncare. Iată ce este voie la masă și ce trebuie evitat în ziua sfintei.
Ce se mănâncă de Sfânta Parascheva. Este total interzis să ai aceste alimente pe masă în această zi sfântă
Ce se mănâncă de Sfânta Parascheva depinde, în primul rând, de ziua din săptămână în care cade sărbătoarea. Anul acesta, 14 octombrie este miercuri. Miercurea și vinerea sunt zile de post pentru creștinii ortodocși. De aceea, masa de sărbătoare trebuie gândită altfel decât într-o zi obișnuită.
Sfânta Cuvioasă Parascheva este prăznuită în fiecare an pe 14 octombrie. Sărbătoarea are dată fixă și este marcată cu cruce roșie în calendar. Cuvioasa este cunoscută drept Ocrotitoarea Moldovei. Moaștele sale se află la Catedrala Mitropolitană din Iași.
În calendarul ortodox pentru octombrie 2026, ziua de 14 este trecută ca zi de post. Asta înseamnă că preparatele din carne, lactatele și ouăle nu au ce căuta pe masă. Credincioșii care țin rânduiala bisericească vor alege mâncăruri de post.
În tradiția populară, Sfânta Parascheva mai este numită „Vinerea Mare de Toamnă” sau „Vinerea celor 12 vineri”. I se mai spune și Sfânta Vineri. Aceste denumiri arată legătura strânsă a sfintei cu postul și cu rugăciunea. Pentru mulți români, ziua este una de reculegere, nu de ospăț.
Calendarele consultate nu menționează explicit dezlegare la pește pentru această zi. De aceea, cei care vor să fie siguri pot întreba preotul din parohie. El poate lămuri dacă peștele este permis la masa de sărbătoare.
Pentru că ziua este una de post, baza mesei o formează legumele și cerealele. Mâncărurile de post românești sunt numeroase și gustoase. Toamna oferă o mulțime de ingrediente proaspete. Dovleacul, varza, ciupercile și fasolea sunt la loc de cinste.
Printre preparatele potrivite pentru 14 octombrie se numără ciorba de legume sau de fasole. Sarmalele de post, cu orez și ciuperci, sunt o alegere frecventă. Tocănița de ciuperci cu mămăligă poate fi felul principal. Pe masă pot apărea și zacusca sau fasolea bătută.
Plăcintele de post sunt și ele potrivite pentru această zi. Cele cu dovleac, cu varză sau cu mere se fac fără ouă și fără unt. Aluatul se prepară cu ulei și apă. Astfel, gospodinele pot pregăti și un desert fără să încalce postul.
Salatele de toamnă completează masa de sărbătoare. Sfecla, morcovii, varza murată sau ardeii copți sunt doar câteva variante. Toate se pot asezona cu ulei și oțet. Mâncarea trebuie să rămână simplă, așa cum cere spiritul zilei.
Covrigii și mustul, alimentele tradiționale ale zilei
Tradiția populară leagă ziua Sfintei Parascheva de câteva alimente speciale. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este împărțirea covrigilor. Credincioșii îi dau de pomană celor din jur, mai ales copiilor și celor săraci. Gestul este văzut ca o faptă bună făcută în numele sfintei.
Mustul este o altă băutură asociată cu 14 octombrie. Sărbătoarea cade în plin sezon al culesului viilor. De aceea, credincioșii obișnuiesc să bea must în această zi. Băutura este specifică toamnei și se potrivește cu masa de post.
Un obicei popular vizează femeile însărcinate. Se spune că acestea trebuie să împartă mâncare copiilor săraci pe 14 octombrie. Credința populară spune că astfel vor avea o naștere mai ușoară. Obiceiul arată importanța milosteniei în ziua sfintei.
Pomana este, în general, una dintre cele mai importante tradiții ale zilei. Mulți credincioși duc la biserică alimente pentru a fi sfințite și împărțite. Pâinea, colacii, fructele și covrigii se dau celor nevoiași. Gestul are o semnificație spirituală puternică pentru creștini.
Ce nu este voie să mănânci de Sfânta Parascheva
Pentru cei care țin post, lista alimentelor interzise este clară. Carnea de orice fel nu se consumă în această zi. Este vorba despre carnea de porc, de vită sau de pui. La fel, ouăle și produsele lactate sunt evitate.
Unele surse arată că, în mod tradițional, credincioșii evită și peștele sau fructele de mare. Asta pentru cei care țin un post mai aspru. Alții consumă pește doar dacă au dezlegare. Fiecare credincios poate alege în funcție de rânduiala pe care o urmează.
Tradiția populară vine și cu o interdicție mai puțin cunoscută. În unele zone, de Sfânta Parascheva nu se mănâncă fructe închise la culoare. Se spune că acestea amintesc de suferința și sacrificiul sfinților. De aceea, prunele, murele sau strugurii negri sunt ocoliți de unii credincioși.
Unii credincioși merg și mai departe și țin post negru în această zi. Ei nu mănâncă nimic până seara sau până după slujbă. Postul negru nu este însă obligatoriu pentru toată lumea. Persoanele bolnave, vârstnicii și copiii pot ține un post mai ușor.
Preoții atrag atenția, în general, că postul nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente. El presupune și rugăciune, liniște sufletească și fapte bune. O masă de post fără împăcare cu ceilalți nu își atinge scopul. Spiritul zilei contează la fel de mult ca meniul.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
Pe lângă regulile legate de mâncare, ziua de 14 octombrie are și alte tradiții. În credința populară, nu este bine să faci treburi grele în gospodărie. Se spune că fetele care cos sau spală în această zi nu se mai mărită. Bărbații nu ar trebui să lucreze, în afară de îngrijirea animalelor.
Potrivit tradiției, ziua este una de odihnă și rugăciune. Se crede că cei care respectă sărbătoarea sunt feriți de boli de ochi și de dureri de cap. Mulți credincioși merg la biserică și aprind o lumânare în fața icoanei sfintei. Ei se roagă pentru sănătate, protecție și liniște în familie.
Cel mai mare eveniment al zilei are loc la Iași. Pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva a început pe 8 octombrie și se încheie pe 15 octombrie. În ziua sărbătorii, Sfânta Liturghie este programată de la ora 9:00. Slujba are loc pe podiumul amenajat lângă Catedrala Mitropolitană.
Anul acesta, pelerinii se pot închina și la moaștele Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria. Acestea au fost aduse de la mănăstirea din județul Neamț. Mii de credincioși din toată țara și din străinătate vin la Iași în fiecare an. Pentru mulți dintre ei, masa de post vine abia după închinare.
Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. S-a născut în Epivata, lângă Constantinopol. Moaștele sale au ajuns la Iași în 1641, pe vremea domnitorului Vasile Lupu. De atunci, sfânta este cinstită ca ocrotitoare a Moldovei și a celor aflați în suferință.
Așadar, masa de Sfânta Parascheva din 2026 este una de post. Legumele, ciupercile, fasolea, plăcintele de post, covrigii și mustul sunt cele mai potrivite alegeri. Carnea, lactatele și ouăle trebuie evitate. Pentru pește, cel mai bine este ca fiecare credincios să ceară sfatul preotului.
