Cristina Cohuț
Un fost judecător al Curții Constituționale a explicat ce se va întâmpla după ce mandatul actualului președinte al României, Klaus Iohannis, va ajunge la final.
Aceasta este o întrebare care a început să circule intens în mediul online în urma unei decizii fără precedent a CCR de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale.
Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale
Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a decis să anuleze primul tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce a creat confuzie și întrebări cu privire la mandatul președintelui Klaus Iohannis și la procesul electoral.
Această decizie a fost luată chiar înainte de turul 2 al alegerilor, iar efectele sale vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că, potrivit Constituției României, mandatul unui președinte se încheie doar după depunerea jurământului de către noul președinte ales.
În cazul în care acest lucru nu se întâmplă la timp, mandatul actualului președinte poate fi prelungit, dar doar în anumite circumstanțe, cum ar fi în caz de război sau de catastrofă.
Prelungirea mandatului în situații de urgență
Zegrean a adăugat că, în cazul în care nu există un președinte valid ales și Parlamentul nu este încă constituit, situația devine una de urgență.
„Dacă se ajunge la situația aceea despre care s-a vorbit, atunci este o situație de urgență, dacă președintele pleacă, Parlamentul nu este constituit, nu poți să lași țara așa de izbeliște.
Mandatul președintelui poate fi prelungit în stare de urgență, în stare de asediu.
Și atunci președintele va rămâne în continuare în funcție până când noul Parlament își alege președinții celor două camere, astfel încât unul dintre ei poate să țină locul președintului dacă a expirat mandatul, în ordinea asta: președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților”, a spus Zegrean.
Astfel, președintele în funcție ar putea rămâne în funcție până când noul Parlament va alege președinții celor două camere, care vor putea prelua interimar atribuțiile președintelui. În acest caz, ordinea de succesiune ar fi: mai întâi președintele Senatului, urmat de președintele Camerei Deputaților.
Decizia CCR și implicațiile sale
Curtea Constituțională a României a luat o decizie fără precedent, prin care a anulat procesul electoral pentru alegerea președintelui, iar totul va trebui să fie reluat de la început.
Hotărârea a fost adoptată în unanimitate de cei nouă judecători ai CCR și va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.
Astfel, alegerile pentru funcția de președinte vor fi reluate în 2024, iar procesul electoral va începe de la zero, ceea ce înseamnă că românii vor fi chemați din nou la urne pentru a alege noul președinte al țării. Decizia este definitivă, iar nicio altă instanță nu o va putea contesta.
