Mirela Loșniță
Pe 26 iunie, România celebrează Ziua Drapelului Național, o sărbătoare care aduce în prim-plan nu doar un simbol oficial al statului, ci și o întreagă istorie, încărcată de semnificații profunde. Tricolorul românesc – albastru, galben și roșu – este mai mult decât o simplă combinație de culori arborată pe clădiri oficiale. El exprimă esența identității românești și poartă în el povestea unor vremuri de luptă, aspirații și speranțe naționale.
Ce semnifică, de fapt, cele trei culori ale Drapelului Național
Deși a fost consacrat oficial în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul are o istorie mult mai veche. Culorile albastru, galben și roșu se regăsesc pe steme, steaguri și însemne ale Țărilor Române încă din Evul Mediu. Forma verticală, inspirată din modelul francez, a fost introdusă de revoluționarii pașoptiști, iar ordinea culorilor – cu albastrul la lance – s-a păstrat până astăzi.
În acea perioadă, drapelul era adesea însoțit de deviza „Dreptate și Frăție”, un mesaj puternic ce reflecta idealurile celor care visau la unitatea și eliberarea națională. Revoluția de la 1848 nu a fost doar un moment politic, ci o renaștere spirituală și identitară, în care tricolorul a devenit un simbol viu al aspirațiilor românilor.
Semnificația celor trei culori ale steagului național
Tricolorul românesc nu este o alegere întâmplătoare. Fiecare culoare reflectă o parte esențială a spiritului românesc și a valorilor fundamentale ale națiunii:
- Albastrul reprezintă cerul senin și simbolizează libertatea. Este culoarea visului de independență și a orizontului deschis spre viitor.
- Galbenul evocă lumina soarelui și bogățiile pământului. Reprezintă justiția și prosperitatea, dar și speranța unui trai demn pe un pământ roditor.
- Roșul semnifică sângele eroilor, curajul și sacrificiul. Este culoarea care aduce aminte de luptele pentru apărarea pământului și de solidaritatea națională în fața greutăților istorice.
Împreună, cele trei culori reflectă valorile de bază pe care s-a clădit statul român modern: libertatea, justiția și unitatea.
Ziua Drapelului Național este marcată oficial pe 26 iunie, conform Legii nr. 96/1998. Această dată comemorează momentul în care, în 1848, tricolorul a fost adoptat ca simbol al Revoluției Române, fiind astfel recunoscut ca emblema noului spirit național.
În fiecare an, această zi este marcată prin ceremonii militare, arborarea drapelului pe instituțiile publice și intonarea imnului național. Deși poate părea o formalitate pentru unii, Ziua Drapelului este, de fapt, o ocazie de a reflecta la valorile care definesc națiunea română și la sacrificiile făcute de-a lungul istoriei pentru păstrarea identității și suveranității.
Tricolorul – prezent la toate momentele esențiale ale istoriei României
După Revoluția de la 1848, steagul tricolor a fost adoptat oficial în 1859, odată cu Unirea Principatelor Române. A devenit, astfel, simbolul statului român modern și a fost purtat cu mândrie în toate momentele de cotitură din istoria națională.
A fost prezent la Marea Unire din 1918, fluturând deasupra celor care au unit Transilvania cu Țara Românească și Moldova. A fost martor la proclamarea Republicii, la războaiele mondiale, dar și la Revoluția din 1989, când românii și-au câștigat din nou dreptul la libertate.
Pe fiecare front, în fiecare moment de bucurie sau de durere, tricolorul a însoțit poporul român ca un semn de speranță, rezistență și apartenență la o națiune unitară.
Stema României – o completare simbolică a drapelului
Dacă drapelul vorbește despre valorile românești în limbajul culorilor, Stema României exprimă prin imagini moștenirea istorică și unitatea națională. Pe un fundal albastru, domină acvila de aur, cu crucea în cioc, sabie și buzdugan în gheare – simboluri ale curajului, tradiției latine și suveranității.
Stema nu este doar un ornament, ci o hartă vizuală a regiunilor istorice ale țării, fiecare reprezentată printr-un simbol specific:
- Bizonul cu stea, soare și lună pentru Moldova
- Leul de aur pe podul de piatră pentru Oltenia și Banat
- Delfinii afrontați pentru Dobrogea
- Șapte turnuri roșii pe zid de cetate pentru Transilvania
Această reprezentare simbolică a fost adoptată oficial în 1992 și actualizată în 2016, reflectând structura administrativă și unitatea statală a României. Este folosită de toate instituțiile statului și se regăsește pe documente oficiale, pașapoarte, acte de identitate și în sălile oficiale ale administrației.
Drapelul ca expresie a identității și mândriei naționale
Tricolorul nu este doar un steag – este o parte vie a memoriei colective. El flutură la parade militare, la meciuri de fotbal, la manifestații și comemorări. Este purtat cu mândrie de românii din diaspora, arborat în fața ambasadelor și evocat în momente de unitate națională.
În fiecare fir de pânză care îl alcătuiește se regăsesc poveștile înaintașilor, lupta pentru libertate și dorința de a construi un viitor demn. Este o punte între trecut și prezent, între generațiile care au fost și cele care vor veni.
Într-o epocă în care identitatea națională este adesea pusă la încercare de globalizare și crize de încredere, simbolurile precum drapelul și stema capătă o și mai mare importanță. Ele ne amintesc de unde venim, ce ne unește și ce valori ar trebui să ne ghideze în continuare.
Deși este marcată în fiecare an prin ceremonii organizate de autorități, Ziua Drapelului Național ar trebui să fie mai mult decât un protocol. Este un moment de reflecție pentru toți românii. Un prilej de a înțelege că tricolorul nu este doar pentru parade sau festivități, ci un simbol permanent al luptei, curajului și speranței unui popor.
