Postul Sânpetrului a început pe 16 iunie 2025 și se încheie pe 28 iunie, în ajunul marii sărbători a Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Iar în toată această perioadă, există obiceiuri care încă sunt ținute cu sfințenie în satele românești. Printre ele, și cel legat de abținerea de a mai mânca mere înainte de 29 iunie.
Un post scurt, dar plin de însemnătate
Durata Postului Sfinților Petru și Pavel variază în funcție de data Paștelui. În 2025, este unul dintre cele mai scurte din ultimii ani, având doar 13 zile. Cu toate acestea, mesajul său spiritual nu își pierde din semnificație sau valoare.
Această perioadă este dedicată celor doi mari apostoli – Petru și Pavel – considerați stâlpii Bisericii. Viața lor, marcată de transformare și pocăință, este o lecție de credință autentică.
În plan religios, postul are reguli clare. Miercuri și vineri sunt zile de post aspru, fără ulei și vin. Marțea și joia se permite consumul de untdelemn și vin. În zilele de sâmbătă și duminică, precum și în ziua de 24 iunie, de Sânziene, este dezlegare la pește.
Pe lângă aspectul alimentar, acest post este și o perioadă de rugăciune, împăcare și liniște. Credincioșii sunt încurajați să se apropie de Dumnezeu prin fapte bune, renunțarea la rău și gesturi de iertare.
Sânpetru de vară și legătura cu natura
Ziua de 29 iunie, cunoscută în popor și ca Sânpetru de vară, are un loc aparte în tradiția românească. Este momentul în care vara atinge un punct de echilibru. În calendarul popular, marchează mijlocul verii agrare și începutul secerișului.
Sfântul Petru, în viziunea populară, este patronul agriculturii, dar și al licuricilor. O legendă veche spune că aceștia sunt, de fapt, scânteile biciului său ceresc, cu care păzește hotarele Raiului și alungă duhurile rele.
Este o zi în care se împletesc credințele religioase cu cele străvechi, moștenite din generație în generație. În această perioadă, oamenii se opresc din muncile grele, participă la slujbe, dau de pomană și își curăță sufletele.
De ce nu se mănâncă mere înainte de Sânpetru
Un obicei vechi, transmis mai ales în zonele rurale, spune că nu este bine să mănânci mere până la Sânpetru. Motivul? Este un gest de respect față de cei adormiți.
Potrivit tradiției, primul măr trebuie oferit de pomană, pentru sufletele celor plecați. Abia după ce acest dar este făcut, oamenii pot începe să mănânce din fructele toamnei, scrie adevarul.ro.
Se crede că, dacă această regulă nu este respectată, familia va avea parte de necazuri, boli sau lipsuri. În multe sate, bătrânii spun că „cine mănâncă măr înainte de Sânpetru, nu lasă morții să se bucure de daruri”.
Acest obicei este legat de credința că sufletele celor adormiți primesc în cer ceea ce li se oferă pe pământ. De aceea, prima roadă – în acest caz, mărul – trebuie să le fie dedicată lor.
Alte tradiții și superstiții legate de Sânpetru
Românii au păstrat, de-a lungul timpului, o serie de credințe și obiceiuri legate de această sărbătoare. Deși unele pot părea simple legende, ele reflectă o relație profundă cu natura, cu ritmurile vieții și cu spiritualitatea.
Se spune că, dacă tună sau fulgeră de Sânpetru, nucile și alunele vor fi viermănoase. Iar dacă plouă pe 29 iunie, vara va fi bogată în roade, dar și cu multe ploi.
În această zi, cucii și privighetorile încetează să cânte. Conform legendei, se transformă în șoimi și nu se vor mai auzi până la Buna Vestire.
Se interzice torsul, pentru că se crede că firele răsucite pot încurca colacii trimiși ca pomană. Tot din același motiv, femeile nu au voie să spele rufe sau să coasă în această zi.
De asemenea, se spune că nu e bine să se scuture merii înainte de Sânpetru. Fructele trebuie să ajungă coapte și întregi, pentru ca binecuvântarea să nu se piardă.
În această zi, nu se pun capcane pentru lupi sau alte animale sălbatice, pentru că ele sunt simbolic protejate de Sfântul Petru, care are grijă de toată creația.
Gesturi de făcut în timpul postului
Postul Sfinților Petru și Pavel nu este doar despre ce să nu faci. Este și despre gesturi mici, dar pline de sens. Fiecare zi poate deveni o ocazie de a aduce liniște în viața personală și în jur.
O tradiție des întâlnită este aprinderea unei lumânări în fiecare seară, până la finalul postului. Lumina ei alungă necazurile și aduce binecuvântare în casă.
O altă practică este citirea rugăciunii Sfinților Petru și Pavel. Se spune că această rugăciune are puterea de a dezlega păcatele și de a întări voința celor care vor să se schimbe în bine.
Pomana are și ea un rol important. Oferirea de cireșe, colaci sau ouă în această perioadă este considerată un gest de suflet.
Tot acum, credincioșii sunt încurajați să își ceară iertare celor cu care au fost certați. Postul devine astfel un timp al împăcării și al regăsirii.
Cine au fost Petru și Pavel
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți împreună pe 29 iunie, pentru că, potrivit tradiției, au murit în aceeași zi, în anul 67, în timpul prigoanei creștinilor din Roma.
Petru a fost pescar din Galileea, numit de Hristos „piatra pe care se va zidi Biserica”. Deși s-a lepădat de Hristos în noaptea arestării, a plâns cu amar și s-a întors la credință. A propovăduit în Ierusalim, Asia Mică și, în final, la Roma, unde a fost răstignit cu capul în jos, din smerenie.
Pavel, cunoscut înainte ca Saul, a fost inițial prigonitor al creștinilor. S-a convertit în mod miraculos pe drumul Damascului, unde o lumină dumnezeiască l-a orbit temporar. După această revelație, a devenit unul dintre cei mai mari misionari ai creștinismului. A fost decapitat la Roma, ca martir.
Împreună, Petru și Pavel sunt simboluri ale transformării, iertării și dăruirii totale. Ei ne amintesc că fiecare om poate începe un nou drum, indiferent de greșelile trecutului.
O sărbătoare a credinței și a sufletului românesc
Pentru mulți români, ziua de Sânpetru este mai mult decât o sărbătoare religioasă. Este un moment în care legătura cu strămoșii, cu natura și cu Dumnezeu se simte mai vie.
Fie că aleg să respecte postul alimentar, fie că țin doar obiceiurile moștenite din familie, oamenii simt că aceste zile au un sens aparte.
Sărbătoarea este și prilej de bucurie pentru cei peste 500.000 de români care poartă numele Petru, Pavel, Paul, Paula, Petruța sau alte derivate. Mesajele și urările curg în toată țara, dar dincolo de cuvinte, rămâne esența acestei perioade: un timp de reculegere, speranță și lumină.