Mirela Loșniță
Bacalaureatul 2025 a început marți, 10 iunie, cu proba la Limba și literatura română, marcând un moment de maximă importanță pentru cei peste 120.000 de elevi din întreaga țară. Emoțiile au fost pe măsura mizei, întrucât această probă nu doar că deschide seria examenelor scrise, ci oferă și prima oportunitate reală de a demonstra cunoștințele acumulate în cei patru ani de liceu.
Elevii de la profilul real, dar și cei de la profilul uman, au primit subiecte structurate conform modelelor deja cunoscute din simulările anterioare, fără mari surprize de conținut sau format. Evaluarea s-a axat pe competențele de lectură, interpretare și exprimare scrisă, fiind gândită astfel încât să reflecte fidel nivelul de pregătire și capacitatea de argumentare a candidaților.
Ce subiecte au picat la Bacalaureat 2025, la Limba si literatura română
Subiectele la Limba română au urmat o formulă bine stabilită, deja familiară elevilor care s-au pregătit cu atenție de-a lungul anului școlar. Proba a fost împărțită în trei mari secțiuni, fiecare cu scopuri clare în ceea ce privește evaluarea competențelor lingvistice și literare.
Această structură echilibrată a permis elevilor să abordeze examenul într-o manieră logică și coerentă, parcurgând cerințele de la înțelegerea unui text la prima vedere până la redactarea unui eseu bazat pe operele studiate.
Subiectul I – înțelegere și argumentare pe baza unui text literar
Prima parte a examenului a constat în analiza unui fragment literar necunoscut, împărțit în două subsecțiuni:
- Secțiunea A a presupus răspunsuri la cinci întrebări de înțelegere a textului propus, vizând capacitatea elevului de a extrage informații esențiale, de a identifica mijloace de expresivitate și de a interpreta sensul unor formulări sau expresii literare.
- Secțiunea B le-a cerut candidaților să redacteze un text argumentativ pornind de la o idee extrasă din fragmentul respectiv. Această cerință a testat în mod direct gândirea critică și abilitatea de a construi un discurs coerent, bine articulat și argumentat logic.
Textele propuse la acest subiect au avut, ca de obicei, un nivel de dificultate mediu, fiind accesibile atât din punct de vedere al vocabularului, cât și al tematicii abordate.
Subiectul II – analiză literară pornind de la un text la prima vedere
În a doua parte a examenului, elevii au primit un nou fragment – tot necunoscut – de literatură română, de regulă extras dintr-o operă din secolul XIX sau XX. Pornind de la acest text, au trebuit să răspundă la cerințe care solicitau aplicarea cunoștințelor despre curentele literare, genuri și specii, precum și analiza trăsăturilor unui personaj sau a unui motiv literar.
Această secțiune a verificat atât înțelegerea nuanțată a textului, cât și capacitatea de a corela informațiile din fragment cu noțiunile teoretice învățate în cadrul orelor de limba română. Cerințele au variat în funcție de profil, dar au urmărit aceleași obiective generale: capacitatea de analiză literară și integrarea cunoștințelor teoretice în interpretare.
Subiectul III – eseu argumentativ pe baza unei opere studiate
Cea mai complexă și probabil cea mai solicitantă parte a probei a fost redactarea unui eseu argumentativ de minimum 400 de cuvinte, pe baza unei teme literare incluse în programa pentru Bacalaureat. Elevii au avut de ales o operă studiată, relevantă pentru tema cerută, și de analizat trăsături ale textului narativ, particularități de construcție a personajului sau modalități de reflectare a unei teme precum condiția umană, iubirea, conflictul social sau relația individului cu divinitatea scrie capital.ro.
La profilul Real, la subiectul trei a picat caracterizarea unui personaj din Povestea lui Harap Alb sau Moara cu noroc
La uman a picat un eseu despre relația dintre două personaje într-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă sau lui Ioan Slavici, la subiectul al III-lea.
