Ce sumă primește un copil care își îngrijește părintele dependent. Plata se acordă din bugetul local

Românii care își îngrijesc părinții vârstnici și dependenți la domiciliu pot solicita recunoașterea statutului de îngrijitor informal. În anumite condiții, copilul adult care își asumă această responsabilitate poate beneficia de reducerea programului de lucru la jumătate de normă și de o indemnizație achitată din bugetul local.

Citește și

Zodia care va avea parte de o minune în acest weekend. O să curgă multe...

În 2026, indemnizația prevăzută de lege este echivalentă cu jumătate din salariul de bază brut stabilit pentru funcția de îngrijitor la domiciliu, gradația 0. Valoarea de referință prevăzută în grila salarială este de 3.550 de lei, ceea ce conduce la o indemnizație de 1.775 de lei brut pe lună. Plata este supusă regulilor fiscale, astfel că suma efectiv încasată poate fi mai mică.

Banii nu se acordă automat oricărei persoane care locuiește cu un părinte în vârstă. Este necesar ca părintele să fie încadrat într-o situație de dependență sociomedicală, în urma unei evaluări oficiale. De asemenea, copilul trebuie să încheie un contract cu serviciul public de asistență socială din localitatea de domiciliu.

Ce sumă poate primi lunar copilul care își îngrijește părintele

Legea privind asistența socială a persoanelor vârstnice nu stabilește indemnizația sub forma unei sume fixe. Cuantumul este calculat prin raportare la salariul de bază brut al unui îngrijitor la domiciliu, pentru gradația 0.

Concret, indemnizația acordată îngrijitorului informal reprezintă jumătate din această valoare. Salariul de referință înscris în grila aplicabilă funcției de îngrijitor la domiciliu este de 3.550 de lei. Prin urmare, jumătate înseamnă 1.775 de lei brut lunar.

Aceasta este valoarea brută, nu suma netă care ajunge în contul beneficiarului. Legea precizează că indemnizația este supusă regulilor stabilite prin Codul fiscal, inclusiv impozitării și contribuțiilor obligatorii aplicabile. Valoarea netă poate varia în funcție de modul de aplicare a obligațiilor fiscale și de situația beneficiarului.

În 2026, drepturile salariale din sectorul public sunt, în principiu, menținute la nivelurile stabilite anterior, potrivit măsurilor fiscal-bugetare aplicabile. Din acest motiv, valoarea indemnizației trebuie verificată la momentul încheierii contractului, direct la serviciul public de asistență socială.

Primăria sau direcția de asistență socială trebuie să comunice solicitantului cuantumul brut, reținerile aplicate și suma care va fi plătită efectiv.

Cine poate deveni îngrijitor informal

Îngrijitorul informal este o persoană necalificată profesional care își asumă îngrijirea unei persoane vârstnice dependente. Acesta poate fi un membru al familiei, o rudă, un prieten, un vecin sau o altă persoană apropiată.

Prin urmare, copilul persoanei vârstnice poate deveni îngrijitor informal, dar simplul grad de rudenie nu este suficient.

Solicitantul trebuie să își asume, prin contract, activitățile de îngrijire stabilite în funcție de nevoile părintelui. Totodată, situația de dependență trebuie confirmată prin evaluarea realizată potrivit grilei naționale aplicabile persoanelor vârstnice.

Îngrijitorul informal nu trebuie confundat cu îngrijitorul la domiciliu calificat. Acesta din urmă este un profesionist care deține o calificare recunoscută și care poate fi angajat pentru prestarea serviciilor sociale.

Îngrijitorul informal este, de regulă, persoana apropiată care oferă deja sprijin părintelui și dorește ca această activitate să fie recunoscută oficial.

Nu este obligatoriu ca părintele și copilul să aibă exact aceeași adresă, însă serviciul social trebuie să poată verifica faptul că îngrijirea este efectiv oferită. Condițiile concrete pot fi analizate în cadrul anchetei sociale.

Părintele trebuie să fie dependent, nu doar în vârstă

Indemnizația nu se acordă doar pentru că părintele a împlinit o anumită vârstă. Persoana îngrijită trebuie să se afle într-o situație de dependență sociomedicală.

Aceasta presupune pierderea totală sau parțială a autonomiei și nevoia de ajutor pentru desfășurarea activităților obișnuite. Evaluarea poate lua în calcul mobilitatea, capacitatea de a se hrăni, de a se îmbrăca, de a-și menține igiena sau de a utiliza toaleta.

Sunt analizate și activitățile instrumentale ale vieții zilnice. Printre acestea se pot afla prepararea hranei, cumpărăturile, curățenia, spălarea hainelor, administrarea bunurilor, deplasările în exterior și însoțirea la medic.

Evaluarea nevoilor se efectuează în baza Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice. Dreptul la serviciile sociale se stabilește în urma anchetei sociale și a documentelor medicale relevante.

Un părinte care este autonom, se deplasează singur și își gestionează fără ajutor activitățile zilnice nu devine automat eligibil doar pentru că locuiește cu unul dintre copii.

În schimb, o persoană cu mobilitate redusă, tulburări cognitive, afecțiuni neurologice sau alte probleme care îi limitează autonomia poate fi încadrată într-un grad de dependență, în funcție de rezultatul evaluării.

Plata se face din bugetul local

Indemnizația nu este plătită de Casa Națională de Pensii și nici nu se adaugă automat la pensia persoanei vârstnice.

Banii provin din bugetul local al unității administrativ-teritoriale competente. Plata se realizează în baza contractului încheiat între îngrijitorul informal și serviciul public de asistență socială.

Autoritățile locale au obligația să prevadă în buget sumele necesare pentru plata acestor indemnizații. Estimările trebuie realizate folosind informațiile obținute prin anchetele sociale, inclusiv datele îngrijitorilor și sprijinul oferit persoanelor vârstnice.

În practică, solicitantul trebuie să se adreseze primăriei de domiciliu, serviciului public de asistență socială sau direcției locale competente.

În București, cererea poate fi gestionată de direcția de asistență socială de la nivelul sectorului. În comune și orașe, procedura este administrată, de regulă, prin compartimentul de asistență socială al primăriei.

Faptul că plata provine din bugetul local nu înseamnă că fiecare primărie poate ignora mecanismul prevăzut de lege. Înalta Curte a arătat, într-o decizie din 2025, că încheierea contractului presupune verificarea condițiilor legale, iar autoritățile locale au obligația de a prevedea fondurile necesare.

Indemnizația este legată de reducerea programului de lucru

Mecanismul legal este conceput în special pentru persoana care lucrează, dar trebuie să aloce o parte importantă din zi îngrijirii părintelui dependent.

Îngrijitorul informal poate beneficia de un program lunar redus la jumătate de normă. Pierderea unei părți din venitul salarial este compensată parțial prin indemnizația plătită din bugetul local.

Contractul încheiat cu serviciul public de asistență socială stabilește drepturile și obligațiile părților, perioada pentru care se oferă îngrijirea și activitățile asumate. Modelul contractului a fost aprobat prin ordin comun al autorităților competente.

Timpul în care beneficiarul are programul redus este recunoscut, la calcularea vechimii în muncă, ca timp lucrat cu normă întreagă. Dovada se face printr-o adeverință eliberată de serviciul public de asistență socială.

Acesta este un avantaj important pentru persoana care trebuie să îmbine activitatea profesională cu îngrijirea zilnică a unui părinte.

Totuși, solicitantul ar trebui să discute și cu angajatorul despre reducerea programului, deoarece indemnizația și modificarea timpului de muncă presupun îndeplinirea procedurilor aplicabile.

Ce activități poate avea copilul în îngrijirea părintelui

Responsabilitățile sunt stabilite în funcție de starea părintelui și de planul de intervenție.

Copilul poate ajuta părintele să se ridice din pat, să se deplaseze, să se îmbrace și să își mențină igiena personală. Poate pregăti mâncarea și poate supraveghea alimentația.

Îngrijitorul poate cumpăra alimente și medicamente, poate face curățenie și poate însoți persoana vârstnică la consultații medicale.

În cazul unui părinte cu probleme de memorie, poate fi necesară supravegherea constantă, organizarea programului și prevenirea unor accidente casnice.

Îngrijitorul informal nu dobândește însă automat dreptul de a lua toate deciziile juridice sau medicale în numele părintelui. Pentru reprezentarea legală, administrarea conturilor sau semnarea anumitor documente pot fi necesare o procură, o măsură de ocrotire ori o altă procedură distinctă.

Contractul de îngrijire informală nu transferă proprietatea bunurilor părintelui și nu ține locul unui contract de întreținere.

Ce acte pot fi solicitate la dosar

Lista exactă poate diferi în funcție de autoritatea locală, dar solicitantului îi pot fi cerute documentele de identitate ale părintelui și ale copilului care dorește să devină îngrijitor.

Dosarul poate include acte de stare civilă care dovedesc legătura de rudenie, documente medicale, talonul de pensie și informații despre veniturile persoanei vârstnice.

Pot fi solicitate adeverințe privind situația profesională a îngrijitorului, precum și documente necesare evaluării sociale.

Serviciul public de asistență socială realizează o anchetă la domiciliu. În cadrul acesteia sunt analizate condițiile de locuit, gradul de autonomie al părintelui, ajutorul deja oferit și disponibilitatea solicitantului.

Contractul poate fi încheiat după confirmarea situației de dependență și după stabilirea măsurilor de sprijin. Modelul legal prevede identificarea părților, activitățile asumate, durata, modalitatea de monitorizare și situațiile în care raportul contractual încetează.

Înainte de depunerea dosarului, este utilă solicitarea listei oficiale de documente de la primărie. Astfel pot fi evitate drumurile repetate și întârzierile provocate de lipsa unor acte.

Indemnizația nu este aceeași cu plata asistentului personal

Există o diferență importantă între indemnizația îngrijitorului informal al unei persoane vârstnice dependente și drepturile acordate unei persoane încadrate în grad de handicap grav.

În cazul handicapului grav, legislația specială poate permite angajarea unui asistent personal sau alegerea unei indemnizații lunare. Procedura este legată de certificatul de încadrare în grad de handicap și este diferită de evaluarea nevoilor unei persoane vârstnice.

Indemnizația prezentată aici este reglementată prin Legea nr. 17/2000 și presupune statutul de îngrijitor informal, reducerea programului de lucru și încheierea unui contract cu serviciul social local.

O persoană poate fi vârstnică și dependentă fără să aibă un certificat de handicap grav. La fel, un părinte cu handicap poate avea drepturi stabilite printr-o altă procedură.

Familia trebuie să solicite o evaluare individuală pentru a afla care mecanism se aplică și care variantă este mai potrivită.

Nu este recomandată depunerea simultană a mai multor cereri pentru prestații incompatibile fără o verificare prealabilă. Serviciul social trebuie să explice dacă drepturile se pot cumula sau dacă solicitantul trebuie să opteze pentru unul dintre ele.

Copilul nu primește banii automat pentru simpla îngrijire

Multe familii își îngrijesc părinții ani întregi fără să încheie un contract cu primăria. În asemenea situații, activitatea depusă în familie nu generează automat plata retroactivă a indemnizației.

Dreptul este legat de parcurgerea procedurii, evaluarea părintelui și încheierea contractului cu serviciul public de asistență socială.

Persoana care oferă deja îngrijire trebuie să depună o solicitare și să ceară evaluarea situației.

Nici existența unei boli cronice nu garantează aprobarea. Autoritatea va analiza efectul afecțiunii asupra autonomiei și nevoia reală de ajutor.

În același timp, refuzul unei primării nu ar trebui acceptat doar pe baza explicației că nu au fost prevăzuți bani în buget. Cadrul legal obligă autoritățile locale să estimeze necesarul și să includă fondurile pentru plata indemnizațiilor. Decizia Înaltei Curți din 2025 a reținut că lipsa prevederii bugetare nu schimbă condițiile legale necesare încheierii contractului.

Un refuz trebuie comunicat în scris și motivat. Persoana interesată poate solicita clarificări, poate depune o contestație administrativă sau poate cere îndrumare juridică.

Când poate înceta plata indemnizației

Plata poate înceta dacă părintele nu mai îndeplinește condițiile de dependență, dacă este internat permanent într-un centru rezidențial sau dacă îngrijitorul nu își mai respectă obligațiile asumate.

Contractul poate înceta și la cererea uneia dintre părți, la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat ori la schimbarea situației personale.

Serviciul public de asistență socială poate monitoriza modul în care este oferită îngrijirea. Scopul indemnizației nu este doar compensarea financiară a unei rude, ci menținerea persoanei vârstnice în condiții sigure la domiciliu.

Dacă apar suspiciuni de neglijare, abuz sau folosire necorespunzătoare a banilor, autoritatea poate face verificări.

Beneficiarul trebuie să anunțe schimbările importante. Printre acestea se pot afla mutarea domiciliului, internarea părintelui, reluarea programului complet de lucru sau imposibilitatea de a mai asigura îngrijirea.

Pentru un copil care își îngrijește părintele dependent, primul pas este solicitarea unei evaluări la serviciul public de asistență socială. În urma verificărilor, acesta poate afla dacă îndeplinește condițiile, ce documente trebuie depuse și care este valoarea exactă ce va fi plătită.

În raport cu grila salarială actuală, indemnizația ajunge la 1.775 de lei brut lunar. Suma este finanțată din bugetul local, se acordă prin contract și nu trebuie confundată cu pensia părintelui sau cu indemnizația pentru asistentul personal.