Georgescu Dragos
Ministerul Apărării vrea să închidă anul cu o schimbare importantă în legislația privind pregătirea populației pentru apărare: introducerea unui stagiu militar voluntar de patru luni, deschis tuturor cetățenilor români cu vârste între 18 și 35 de ani. Proiectul, pregătit de câteva luni și aflat, potrivit surselor politice, pe agenda Executivului, are o țintă explicită: întinerirea rezervei și scăderea mediei de vârstă din zona operațională a Armatei, despre care autoritățile admit că este „îmbătrânită” după renunțarea la serviciul militar obligatoriu în 2007.
Ce sumă vor primi tinerii care se vor înrola voluntar în Armată. Proiectul inițiat în CSAT
Inițiativa se bazează pe un principiu limpede, repetat de la bun început: participarea este voluntară. Nu se reintroduce armata obligatorie, nu se creează nicio obligație generală, ci se deschide o opțiune pentru tinerii și tinerele care vor să treacă printr-un modul scurt de pregătire, cu standarde militare, pentru a intra ulterior în rezerva Armatei. În logica ministerului, patru luni sunt suficiente pentru dobândirea deprinderilor de bază, pentru testarea vocației și pentru selecția naturală a acelor candidați care ar putea continua, pe termen mediu, cariere profesioniste în sistem.
Proiectul trasează clar condițiile de acces. Se pot înscrie femei și bărbați cu vârste între 18 și 35 de ani, fără discriminări sau categorii privilegiate. Solicitantul trebuie să aibă cetățenie română, domiciliu stabil în țară, să nu fi suferit condamnări penale și să fie apt fizic și psihologic. Această ultimă cerință presupune evaluări standardizate, care urmăresc capacitatea de efort, starea de sănătate generală și echilibrul psihic necesar pentru a funcționa într-un mediu cu disciplină strictă, program intens și responsabilități precise. Ideea este ca în stagiul voluntar să intre persoane care pot duce ritmul, să-l finalizeze în condiții bune și, eventual, să rămână în contact pe termen lung cu structurile de rezervă. Proiectul a fost inițiat în CSAT.
Durata este fixată la patru luni, timp în care participanții beneficiază de solda lunară a unui militar, de cazare și masă în unitățile unde are loc instruirea. Este un regim complet, închis, gândit să creeze ritm, reflexe și coeziune de grup. La finalul stagiului, cei care îl duc la capăt primesc o plată unică echivalentă cu trei salarii medii brute, aproximativ 27.000 de lei la valorile actuale. Această recompensă de final are rolul de a recunoaște efortul intens din lunile de pregătire, de a compensa pauza din viața civilă și de a face oferta atractivă pentru tinerii care altfel ar ezita între facultate, joburi entry-level sau proiecte personale.
Rațiunea strategică a modificării legislative este explicată simplu: media de vârstă a personalului din zona operațională este ridicată, iar rezerva are nevoie de un aflux constant de tineri. O armată modernă se sprijină nu doar pe tehnică, ci și pe un bazin de rezerviști care pot fi activați rapid, cunosc procedurile de bază, știu să lucreze în echipă și pot reintra în ritm într-un termen scurt. Stagiul voluntar creează tocmai acest tip de legătură între civili și instituția militară. Nu promite cariere pentru toți, dar deschide o poartă de intrare: unii se vor opri după patru luni, rămânând în rezervă; alții vor descoperi că li se potrivește uniforma și vor continua ca militari profesioniști, dacă își doresc și dacă trec evaluările ulterioare.
Care sunt cerințele
Pentru cei interesați, cerințele sunt transparente. Cetățenia română nu e o formalitate, ci o condiție legală firească pentru un domeniu ce ține de securitatea națională. Domiciliul stabil în România e necesar pentru evidența la mobilizare și pentru relația pe termen lung cu centrele militare. Cazierul fără condamnări penale filtrează din start riscurile, iar aptitudinile medicale și psihologice asigură securitatea tuturor: e nevoie de oameni care pot face efort fizic, pot respecta ordinele și pot gestiona stresul specific. Nu toată lumea își dorește un astfel de efort, iar statul nu îl impune; dar pentru cei care vor, ușa e deschisă.
În interiorul stagiului, accentul cade pe instruirea de bază: ritm de viață ordonat, program de trezire și stingere, antrenament fizic, disciplină, muncă în echipă, familiarizare cu regulamentele, tehnici elementare de prim-ajutor și proceduri esențiale pentru siguranță. Proiectul nu intră în detalii curriculare, iar ministerul va stabili conținutul concret prin normele de aplicare; important este cadrul: patru luni concentrate pentru a trece de la curiozitate la competențe minime pe care le poate reproduce orice rezervist în câteva zile de reactivare.
Din perspectiva vieții cotidiene, pachetul financiar contează. Solda lunară acoperă perioada în care tânărul nu lucrează în civil și îi dă o minimă autonomie. Cazarea și masa în unitate scot din ecuație grija chiriei și a cheltuielilor de zi cu zi. Bonificația de final, echivalentă cu trei salarii medii brute, adică în jur de 27.000 de lei, vine ca un moment de bilanț: ai dus procesul până la capăt, ți-ai respectat angajamentul, iar statul îți recunoaște efortul în mod concret. E o sumă care poate acoperi câteva luni de trai, taxe universitare, cursuri sau investiții personale—un motiv în plus pentru ca stagiul să nu fie perceput doar ca o paranteză, ci ca o oportunitate.
De ce acum?
Ministerul subliniază că acest proiect a fost pregătit în ultimele luni și că a mai existat în trecut intenția de a-l trece prin Parlament, fără ca atunci procesul să ajungă la capăt. Acum dosarul e finalizat, iar surse politice indică faptul că ar urma să entre pe agenda Guvernului în această săptămână. Este un pas administrativ firesc: întâi aprobarea la nivel executiv, apoi parcursul legislativ. Dincolo de calendarul procedural, mesajul politic este consecvent: se caută o formulă modernă, voluntară, de pregătire militară, compatibilă cu o societate deschisă, dar conștientă de nevoile sale de apărare.
Ministrul Apărării a rezumat public scopul: consolidarea rezervei Armatei Române, care s-a erodat demografic după 2007. Termenii sunt direcți: introducerea noțiunii de „militar voluntar”, accesibil tinerilor—fete și băieți—care aleg să petreacă patru luni în uniformă, să fie retribuiți la final și să rămână în rezervă. Din acest nucleu, spune logica proiectului, pot fi recrutați pe termen mai lung cei care dovedesc aptitudini, motivație și dorință să continue ca militari profesioniști. E o piramidă naturală: baza largă, voluntară, din care vârful, vocațional, se formează organic, fără constrângeri.
Un alt element important, menționat explicit, este caracterul neobligatoriu al stagiului. Aceasta răspunde din start unei temeri recurente ori de câte ori se discută despre armată: revenirea la serviciul militar obligatoriu. Proiectul o exclude. Ceea ce propune ministerul este un program la cerere, cu reguli serioase, filtre clare și beneficii concrete, dar fără obligativitate. În acest fel, armata nu se îndepărtează de societate, ci îi propune o alianță: îți ofer o experiență intensă, îți arăt care sunt standardele mele, te susțin financiar pe durata programului și te răsplătesc la final; în schimb, tu îmi oferi timpul tău, energia ta și disponibilitatea de a rămâne în rezervă.
