Loredana Ionescu
Deși era cunoscut pentru ateismul său declarat, Nicolae Ceaușescu, fostul dictator al României, nu a fost ferit de temerile iraționale. Ironia sorții, cifra „7”, adesea celebrată în culturile din întreaga lume ca aducătoare de noroc, era pentru Ceaușescu o adevărată sursă de anxietate și neliniște, legându-se direct de unele dintre cele mai dureroase și semnificative momente din viața sa.
Ce superstiție avea Nicolae Ceaușescu
Povestea acestei superstiții începe cu o coincidență care pare desprinsă din scenariile tragice. Mama lui Ceaușescu, Alexandrina, care a avut un rol pivot în viața sa, a murit pe data de 7 iulie 1977, în a șaptea lună a anului. Această aliniere a cifrei „7” a marcat profund percepția dictatorului asupra acestui număr, transformând-o într-un simbol al ghinionului și tragediei.
Convingerea că acest număr aduce ghinion a fost întărită prin moartea mamei sale, un moment care l-a afectat profund pe Ceaușescu. Chiar dacă se opunea practicilor religioase, moartea mamei sale l-a făcut să se gândească la posibilele repercusiuni asupra sufletului ei, temându-se că ar putea avea parte de o soartă nefastă dincolo de moarte.
Despre ce cifră spunea dictatorul că este purtătoare de ghinion
Dincolo de teama de cifra „7”, Nicolae Ceaușescu manifesta și alte comportamente superstițioase, precum obsesia pentru curățenie și frica de germeni. Acesta insista ca tot ce îl înconjura să fie sterilizat, de la clanțele ușilor, curățate cu alcool, până la șervețele dezinfectante care nu lipseau niciodată de la el.
În casa dictatorului, regulile stricte legate de puritate și curățenie reflectau o încercare de a controla totul din jur, inclusiv „energiile negative” pe care le asocia cu încălțările, de aceea atât el, cât și soția sa, Elena, preferau să intre desculți în locuință.
Ceea ce adaugă un strat suplimentar de complexitate relației lui Ceaușescu cu superstițiile este contrastul evident cu atitudinea sa față de religie. Deși era un ateu convins, a respectat dorința mamei sale religioase construind o biserică în localitatea sa natală, Scornicești, chiar dacă ulterior a inițiat un val de demolări de biserici în cadrul programelor de sistematizare și modernizare.
După decesul mamei sale, Ceaușescu a devenit și mai înverșunat în lupta sa contra religiei, dar această atitudine nu l-a eliberat de greutatea superstițiilor personale care i-au modelat deciziile până la sfârșitul vieții.
În ciuda imaginii de om puternic și neclintit pe care și-a cultivat-o în public, Nicolae Ceaușescu era o ființă dominată de frici și convingeri iraționale, uneori chiar în contradicție cu propriile principii ideologice. Superstiția sa față de cifra „7” oferă o fereastră rară către latura sa umană, plină de contradicții și slabiciuni, care altfel rămâne adesea ascunsă în spatele portretului său oficial de lider comunist.
Sursa foto: Arhivă
