Georgescu Dragos
Președintele american Donald Trump a făcut o declarație surprinzătoare după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, desfășurată la Vatican. Potrivit relatărilor BBC, Trump a susținut că liderul ucrainean ar fi pregătit să cedeze Peninsula Crimeea Rusiei, ca parte a unui posibil acord de pace menit să pună capăt conflictului dintre cele două state. Această declarație vine într-un context tensionat, în care Kievul a refuzat în repetate rânduri orice concesie teritorială în fața Federației Ruse, care a anexat Crimeea în mod ilegal în 2014.
Ce teritoriu acceptă Zelenski să cedeze Rusiei. Donald Trump a dat din casă după discuțiile cu președintele ucrainean
Întrebat de reporteri dacă Zelenski ar fi pregătit să accepte pierderea Crimeei, Trump a răspuns afirmativ: „Cred că da.” Această afirmație a provocat reacții și controverse la nivel internațional, întrucât până acum Ucraina și aliații săi au menținut o poziție fermă privind restabilirea integrității teritoriale a țării.
După revenirea de la Vatican, unde a avut loc o scurtă întrevedere între Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american a oferit câteva detalii despre discuțiile purtate. Trump a caracterizat întâlnirea drept „una reușită” și a precizat că subiectul Crimeei a fost atins doar „foarte pe scurt”.
În cadrul declarațiilor sale, Trump a remarcat că Zelenski părea „mai calm” față de alte ocazii, posibil făcând aluzie la tensiunile anterioare dintre cei doi lideri, generate de o confruntare publică avută în februarie, la Casa Albă. Această schimbare de ton a fost interpretată de unii analiști ca un semnal că partea ucraineană ar putea lua în considerare noi abordări pentru rezolvarea conflictului.
De asemenea, Trump a reiterat faptul că i-a cerut lui Vladimir Putin să înceteze ostilitățile și să se așeze la masa negocierilor, sugerând că un acord de pace ar putea fi atins într-un termen scurt, de maximum două săptămâni. Cu toate acestea, administrația de la Kiev a respins în mod constant ideea unor concesii teritoriale ca parte a negocierilor, subliniind că orice discuții legate de teritorii pot avea loc doar după instituirea unui armistițiu.
Reacțiile internaționale după declarațiile lui Trump
Declarațiile lui Donald Trump au stârnit îngrijorare pe scena internațională, în special în rândul aliaților europeni ai Ucrainei. Nici Volodimir Zelenski, nici Vladimir Putin nu au oferit reacții publice imediate în urma afirmațiilor președintelui american. Cu toate acestea, alte voci importante din Europa și-au exprimat punctul de vedere.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat Ucraina asupra pericolului de a accepta un acord care implică cedarea unor teritorii importante. Într-un interviu acordat postului public ARD, Pistorius a declarat că propunerea vehiculată de administrația americană ar echivala cu o „capitulare” și că nu aduce niciun beneficiu suplimentar pentru Ucraina.
„Kievul nu ar trebui să meargă atât de departe precum ultima propunere a președintelui american. Aceasta ar fi o capitulare mascată. Ucraina știe că în mod realist ar putea pierde anumite teritorii, dar nu în condițiile dictate de această propunere”, a explicat Pistorius.
Conținutul propunerii americane de pace și implicațiile asupra Ucrainei
Informațiile apărute în presa internațională, inclusiv în Reuters, indică faptul că propunerile americane de pace sunt extrem de controversate. Potrivit acestor surse, planul SUA ar presupune ca Ucraina să accepte în mod legal anexarea Crimeei de către Rusia și să recunoască controlul rusesc asupra unor alte regiuni ocupate, precum întreaga regiune Luhansk din estul țării.
Mai mult, planul propus de Washington ar exclude posibilitatea ca Ucraina să adere la NATO, cel puțin pe termen scurt sau mediu. În schimb, s-ar forma o „coaliție a celor dispuși”, condusă de Marea Britanie și Franța, care să ofere garanții de securitate Ucrainei după semnarea unui eventual armistițiu. De remarcat că Statele Unite nu și-ar asuma o implicare directă în acest cadru de securitate.
Pe de altă parte, liderii europeni insistă ca SUA să ofere garanții solide, similare celor prevăzute de articolul 5 al Tratatului NATO, pentru a descuraja orice noi agresiuni din partea Rusiei.
Această diferență de viziune între Washington și capitalele europene ridică întrebări serioase despre viitorul sprijinului acordat Ucrainei și despre modul în care va evolua configurația geopolitică a regiunii.
Pozițiile lui Donald Trump și Marco Rubio față de viitorul Crimeei
Donald Trump a reiterat într-un interviu acordat revistei Time că, în opinia sa, „Crimeea va rămâne cu Rusia”, o declarație care a fost interpretată ca o formă de recunoaștere tacită a modificării granițelor prin forță. De asemenea, Trump a sugerat că dorința Ucrainei de a adera la NATO a fost un factor declanșator al conflictului actual, atribuind parțial Kievului responsabilitatea izbucnirii războiului.
Această perspectivă contrastează puternic cu poziția oficială a administrației americane anterioare și cu cea a majorității statelor occidentale, care au condamnat în mod ferm anexarea Crimeei și au cerut respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
În același timp, secretarul de stat american Marco Rubio a îndemnat Rusia și Ucraina să avanseze rapid către un acord de pace. Rubio a subliniat într-un interviu pentru NBC că Statele Unite nu pot continua la nesfârșit să aloce resurse și sprijin militar în lipsa unui progres real în negocieri.
„Trebuie să se întâmple curând. Nu putem continua să alocăm timp și resurse acestui efort dacă nu va da rezultate”, a afirmat Rubio, adăugând că există o presiune crescândă asupra tuturor părților implicate pentru a identifica o soluție acceptabilă.
Perspectivele unui acord și provocările negocierilor de pace
În ciuda apelurilor lansate de liderii americani, Ucraina rămâne reticentă să accepte concesii teritoriale, considerând că o astfel de cedare ar legitima agresiunea rusă și ar încuraja viitoare acte de expansiune militară.
De altfel, societatea ucraineană s-a radicalizat în ultimii ani în privința recuperării teritoriilor ocupate, iar orice concesie majoră ar putea provoca tensiuni interne și instabilitate politică.
Rusia, la rândul său, nu pare dispusă să renunțe la câștigurile teritoriale obținute în urma invaziei din 2022. În prezent, Moscova controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea și o parte semnificativă din regiunile estice.
Astfel, perspectiva unei păci rapide rămâne îndepărtată, în ciuda optimismului exprimat de Donald Trump. Condițiile propuse de SUA, dacă se vor concretiza, ar putea duce la noi divizări între aliații occidentali și ar pune la încercare unitatea sprijinului internațional acordat Kievului.
În lipsa unor garanții de securitate credibile și a unui sprijin militar constant, Ucraina riscă să rămână vulnerabilă în fața unei noi agresiuni din partea Rusiei, chiar dacă un acord de armistițiu ar fi semnat în condițiile actuale.
