Loredana Ionescu
După invazia Rusiei în Ucraina, subiectul reintroducerii serviciului militar obligatoriu în România a dominat dezbaterile publice. Cu toate acestea, odată ce s-a observat că armata condusă de Zelenski, cu sprijinul majorității țărilor europene și NATO, a reușit să răspundă eficient amenințării, această discuție a început să se estompeze.
Se vorbește din nou despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu
Pe fondul escaladării unui nou conflict, declanșat de atacurile cu rachete și luptători ale grupării teroriste Hamas din Fâșia Gaza asupra Israelului, discuția legată de nevoile de personal ale Armatei Române a redevenit actuală. Mulți experți concluzionează că, într-un viitor apropiat, s-ar putea să fie necesară reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România.
Această temă a fost și mai accentuată de faptul că, în numai trei zile de la debutul atacurilor Hamas, Israelul a convocat în jur de 300.000 de rezerviști și a aprobat ulterior, în mod excepțional, mobilizarea a încă 60.000.
Când a fost chestionat privind potențialul de mobilizare al României, fostul reprezentant al Comandamentului NATO, Virgil Bălăceanu, a furnizat o informație care poate fi considerată alarmantă, dacă nu chiar șocantă, legată de numărul de rezerviști din țara noastră. ”La ora actuală noi avem sub 2.000 de rezervişti voluntari, Polonia are 38.000 de rezervişti”, a afirmat Bălăceanu, precizând că ”la ora actuală se încearcă încadrarea tuturor tinerilor care au fost selecţionaţi ca rezervişti voluntari”.
”Din păcate, Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, nu reuşeşte să îi încadreze pe toţi cei care au fost selecţionaţi pentru postul de rezervist voluntar, sunt elemente contradictorii. Adică tineri, cetăţeni ai României, vin să se încadreze ca rezervişti voluntari, trec probele, sunt selecţionaţi dar există situaţii în care aceştia nu sunt încadraţi”, a mai precizat Virgil Bălăceanu.
Având în vedere deficitul de personal din Armata Română, Virgil Bălăceanu a emis un avertisment, subliniind că, deși există un proiect legislativ pentru reconstruirea rezervei militare, acesta stagnează de aproape trei ani în procesul interinstituțional și nu pare să ajungă curând la vot, deși coaliția de guvernare actuală are o majoritate solidă în Parlament.
De menționat este că și fostul premier, generalul în rezervă Nicolae Ciucă, cunoscător al situației din Armata Română, nu a reușit să avanseze acest proiect legislativ în mandatul său, rămânând blocat în labirintul birocratic. Aceasta în contextul în care conflictul din Ucraina se desfășoară aproape de granița cu România, cu bombardamentele rusești observabile direct de pe teritoriul românesc, de-a lungul Dunării.
„Această lege introduce pregătirea rezerviştilor până la 15 zile cu o anumită periodicitate, în timp,în ani, a celor care au satisfăcut stagiul militar şi care introduce serviciul militar soldat în termen, 4 luni de zile şi cu motivaţii financiare, care nu discutăm acest element acum. Dacă nu vom reface rezerva Armatei României pe principiile voluntariatului atunci va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu, iar o asemenea decizie nu poate fi amânată în perspectiva următorilor cinci ani. Credeţi că vom avea vreun partid politic care în programul electoral să pună problema reintroducerii serviciului militar obligatoriu? Exclud o asemenea posibilitate, pentru că ar însemna un dezastru la alegeri”, a arătat Virgil Bălăceanu.
Generalul pensionar a subliniat situația Ucrainei, argumentând că aceasta nu ar fi putut face față invaziei ruse fără a se baza pe forțele de rezervă pentru completarea trupelor militare.
Recent, ca răspuns la creșterea intensității bombardamentelor ruse de-a lungul Dunării în Ucraina, Statul Major a convocat o întâlnire cu reprezentanții județelor Brăila, Constanța, Galați și Tulcea pentru a îmbunătăți coordonarea interinstituțională, având în vedere situația tensionată de la frontieră.
”Statul Major al Apărării a organizat marţi, 26 septembrie, în sistem videoconferinţă, o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea. Activitatea a urmărit optimizarea coordonării interinstituţionale în contextul situaţiei de securitate determinată de evoluţia agresiunii Federaţiei Ruse asupra Ucrainei”, a transmis atunci Ministerul Apărării.
De ce stagiul militar obligatoriu ar putea fi inevitabil
Generalul în rezervă a discutat despre importanța rezervelor militare, exemplificând cu situația Ucrainei. Recent, în contextul intensificării conflictului la frontiera cu Ucraina, Statul Major a avut o întâlnire cu oficiali din mai multe județe pentru a coordona măsurile de securitate. Această ședință a respectat regulamentele stabilite de Guvernul României și a reprezentat un pas în colaborarea dintre MApN și autoritățile locale.
Momentan, România se concentrează pe reconstruirea forțelor de rezervă din voluntari plătiți. Dacă această abordare nu funcționează, se poate lua în considerare reintroducerea stagiului militar obligatoriu.
Rezerviștii voluntari sunt remunerați cu o indemnizație de instalare și salarii pentru funcție și grad, în funcție de poziția lor și timpul de serviciu. Atunci când nu sunt în misiuni sau instruire, primesc 30% din salariul de bază.
Legislația recent modificată oferă avantaje mai mari pentru rezerviștii voluntari, incluzând creșterea salariilor, facilități în contractare și eliminarea unor restricții anterioare.
Pentru informații suplimentare, persoanele interesate pot contacta centrele militare locale.
Din ce este alcătuit echipamentul unui rezervist
Materiale necesare pentru sacul de spate:
– bonetă
– fes combat
– costum combat: veston + 2 pantaloni
– cagulă
– bocanci
– 5 tricouri
– mănuşi tactice
– costum protecţie intemperii
– lenjerie termică
– chiloţi: 2 buc, negre
– maiou: 2 buc, albe
– şosete: 5 buc, kaki
– prosop: 2 buc, albe
– lanternă neagră
– ustensile/materiale igienă: periuţă de dinţi, pastă de dinţi, aparat de ras, cremă de ras, săpun, cremă de ghete maro, ace şi aţă de cusut, hartie igienică – 2 role, albe
