Miruna
Incidentul provocat de prăbușirea unei drone rusești pe un bloc de locuințe din Galați continuă să genereze reacții și analize la nivel internațional. În timp ce autoritățile române susțin că epava aparține unei drone rusești de tip Geran-2, iar ancheta este în desfășurare, un fost analist al Agenției Centrale de Informații a Statelor Unite a lansat acuzații grave la adresa Kremlinului. Paul Goble, specialist în afaceri sovietice și fost expert în cadrul CIA și al Departamentului de Stat al SUA, afirmă că incursiunea dronei pe teritoriul României nu a fost accidentală, ci o acțiune deliberată aprobată la nivel înalt. Potrivit acestuia, scopul ar fi fost testarea reacției NATO și transmiterea unui mesaj către Republica Moldova, într-un context regional marcat de tensiuni tot mai mari.
Fostul analist CIA susține că incidentul nu a fost un accident
Paul Goble consideră că explicațiile oferite de Moscova după incidentul de la Galați sunt parte a unei strategii deja cunoscute. Analistul afirmă că Rusia are interesul să creeze incertitudine și să provoace dezbateri privind responsabilitatea incidentului, în loc să permită o reacție unitară a statelor membre NATO.
Potrivit acestuia, modul în care Vladimir Putin a reacționat după apariția informațiilor privind drona prăbușită în România era previzibil. Liderul de la Kremlin a contestat rapid acuzațiile și a pus sub semnul întrebării concluziile formulate de autoritățile române.
„Te-ai aștepta ca domnul Putin să nege acest lucru, deoarece are de câștigat dacă oamenii își pun întrebări în legătură cu incidentul, în loc să se unească împotriva a ceea ce reprezintă un act de agresiune împotriva unei țări NATO”, a explicat Goble.
Fostul oficial american susține că această tactică urmărește să încetinească procesul de luare a deciziilor în cadrul alianței și să creeze divergențe între partenerii occidentali.
Mai mult, Goble afirmă că, în opinia sa, utilizarea unor drone rusești împotriva României nu putea avea loc fără acordul conducerii politice de la Moscova. Deși spune că nu poate ști dacă Vladimir Putin a fost informat despre toate detaliile operațiunii, acesta este convins că liderul rus și-a dat acordul pentru o astfel de strategie.
„Nu știu dacă el cunoștea personal toate detaliile. Dar sunt absolut convins că și-a dat acordul pentru ideea ca drone rusești să poată fi folosite împotriva României”, a declarat fostul analist CIA.
Vladimir Putin respinge acuzațiile privind originea dronei
La scurt timp după incident, Vladimir Putin a comentat public informațiile apărute în presa internațională. În cadrul unui summit desfășurat la Astana, în Kazahstan, liderul rus a contestat concluziile formulate de autoritățile române și a sugerat că nu există suficiente dovezi care să demonstreze proveniența dronei.
„Cine din România spune că este vorba despre o dronă rusească?”, a întrebat Putin în fața jurnaliștilor prezenți la eveniment.
Acesta a continuat prin a afirma că originea exactă a aparatului nu poate fi stabilită înainte de efectuarea unei expertize complete.
„Nimeni nu poate spune care este originea acestei sau a alteia până când nu se face o expertiză”, a declarat președintele Federației Ruse.
În același context, liderul de la Kremlin a sugerat că drona ar fi putut să se abată de la traseu din cauza unei defecțiuni tehnice și a ironizat reacțiile care au urmat după incident.
Mai mult, Vladimir Putin a propus ca resturile dronei să fie puse la dispoziția Rusiei pentru o analiză tehnică realizată de specialiști ruși.
Declarațiile sale au fost însă respinse de Paul Goble, care consideră că dovezile prezentate de partea română indică în mod clar proveniența aparatului.
„Așadar, nu sunt surprins că Putin a spus asta. Din ceea ce au spus românii care au examinat drona, este destul de clar că aceasta nu putea proveni din altă parte”, a afirmat fostul oficial american.
Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile române, drona care s-a prăbușit la Galați a fost identificată ca fiind un aparat de tip Geran-2, utilizat de armata rusă în războiul din Ucraina.
Analistul leagă incidentul de tensiunile din Republica Moldova
În analiza sa, Paul Goble susține că una dintre motivațiile posibile ale Moscovei este reprezentată de apropierea tot mai evidentă dintre Republica Moldova și România.
Potrivit expertului american, Kremlinul privește cu îngrijorare consolidarea relațiilor dintre Chișinău și București și încearcă să transmită semnale de intimidare în regiune.
Goble consideră că Rusia își asumă riscuri calculate atunci când desfășoară astfel de operațiuni în apropierea frontierelor NATO. În opinia sa, tensiunile generate de asemenea incidente sunt utilizate ca instrumente de presiune politică și strategică.
„Mai ales acum, când Rusia se află într-o relație destul de tensionată cu guvernul Republicii Moldova, care este tot mai apropiat de București”, a explicat analistul.
Incidentul de la Galați a readus în atenție vulnerabilitățile generate de războiul din Ucraina și impactul pe care acesta îl poate avea asupra statelor din regiune. Drona s-a prăbușit în jurul orei 02:00 dimineața pe un bloc de locuințe din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament situat la etajul 10.
În urma incidentului, două persoane, o femeie și fiul ei în vârstă de 14 ani, au fost rănite ușor și transportate la spital pentru îngrijiri medicale. De asemenea, locatarii blocului au fost evacuați din motive de siguranță.
Președintele Nicușor Dan s-a deplasat la Galați pentru a vizita victimele și a anunțat că autoritățile locale le vor pune la dispoziție o locuință temporară până la finalizarea lucrărilor de reparație a apartamentului afectat.
„Sunt într-o stare foarte bună după șocul pe care l-au suferit. După ce se vor externa și până când se repară apartamentul, vor locui într-o casă pe care primăria le-a pus-o la dispoziție”, a declarat șeful statului.
În paralel, Ministerul Apărării Naționale a confirmat că aparatul care a lovit blocul din Galați este o dronă de tip Geran-2, model utilizat de forțele ruse în operațiunile desfășurate împotriva Ucrainei. Ancheta privind circumstanțele exacte ale incidentului continuă, în timp ce reacțiile internaționale și implicațiile de securitate ale cazului rămân în centrul atenției.
