Nicolescu Daniela
Gheorghe Dincă, cunoscut drept „Monstrul din Caracal”, continuă să stârnească tensiuni și controverse chiar și după condamnarea la 30 de ani de închisoare. Deși se află într-un regim strict, bărbatul trimite constant plângeri conducerii penitenciarului și instanțelor de judecată, acuzând lipsa luminii, lipsa aerisirii, tratamente necorespunzătoare și un spațiu insuficient în celula în care își execută pedeapsa. Cererile sale au fost respinse una după alta, dar el insistă că i se încalcă drepturile.
Plângeri în lanț din celula „Monstrului din Caracal”
La 72 de ani, Gheorghe Dincă pare hotărât să conteste orice aspect al condițiilor din penitenciarul unde este închis. Deși a fost condamnat definitiv pentru crimele care au îngrozit România, el continuă să susțină că este tratat incorect și că trăiește în condiții neadecvate. În ultimele luni, acesta a înaintat numeroase sesizări conducerii penitenciarului Craiova, în care reclamă, pe rând, spațiul insuficient, lipsa luminii naturale, lipsa aerisirii și tratamente pe care le consideră necorespunzătoare.
Una dintre cele mai recente cereri formulate de Dincă se referă la suprafața celulei sale. El a solicitat administrației penitenciarului să îi asigure „suprafața minimă prevăzută de lege”, aproximativ patru metri pătrați de persoană. Solicitarea i-a fost respinsă pe motiv că nu există temei legal sau situații care să justifice cererea sa. Administrația închisorii a transmis că spațiul în care se află Dincă este conform regimului închis, iar măsurătorile și condițiile respectă standardele prevăzute.
O altă nemulțumire a acestuia se referă la lipsa luminii naturale. Gheorghe Dincă afirmă că în celula lui lumina abia pătrunde și că aerul nu circulă corespunzător din cauza plaselor montate pe fereastră. „E prea întuneric și nu intră aerul curat”, a precizat el în sesizările trimise. Acesta susține că plasa metalică instalată pe grilajul ferestrei împiedică iluminarea naturală și aerisirea, dar administrația penitenciarului a respins și această reclamație, explicând că plasele montate respectă normele pentru regimul închis și nu afectează condițiile de viață în mod ilegal sau abuziv.
De-a lungul timpului, Dincă a formulat și plângeri privind tratamentele medicale și accesul la anumite servicii din penitenciar, însă și acestea au fost respinse pe motiv că nu se confirmă nereguli.
Instanța respinge cererile lui Dincă: „Condițiile sunt conforme regimului închis”
Nemulțumit de răspunsurile conducerii penitenciarului, Gheorghe Dincă a decis să meargă mai departe și a înaintat o cerere către Judecătoria Craiova. A solicitat ca instanța să dispună remedierea situației pe care el o consideră abuzivă și să oblige penitenciarul să îi îmbunătățească condițiile de detenție.
Judecătorii au respins însă solicitarea lui Dincă, arătând că regimul închisorii în care se află impune, prin lege, măsuri stricte privind securitatea și prevenirea incidentelor. Motivele invocate de deținut nu au fost considerate fundamentate, instanța explicând că restricțiile existente sunt necesare și conforme cu legislația aplicabilă.
„Revenind la fondul cauzei, din adresa nr. 54984/PCDJ/20.06.2025 emisă de Administrația Penitenciarului Craiova rezultă că plasele de protecție la care face referire persoana privată de libertate sunt montate în conformitate cu OMJ nr. (…) Anexa 2 (art. 1 lit. b indice 1), acestea permițând instalarea plaselor de sârmă sudată în camerele de deținere destinate persoanelor care executa pedeapsa închisorii în regim închis, pentru a preveni introducerea/transmiterea de obiecte interzise și comunicarea între persoanele private de libertate prin alte căi decât cele legale, care să permită iluminatul natural și aerisirea corespunzătoare”, se arată în motivarea judecătorilor, conform cancan.ro.
Cu alte cuvinte, instanța a stabilit că ambele cereri – cea referitoare la luminozitate și cea referitoare la aerisire – sunt neîntemeiate, deoarece elementele contestate sunt obligatorii în regimul închisorii închise și nu reprezintă o încălcare a drepturilor deținuților.
Chiar și în aceste condiții, surse judiciare spun că Dincă se pregătește să înainteze noi plângeri, invocând în continuare tratamente inadecvate. Deși a pierdut de fiecare dată în fața instanței, el consideră că drepturile îi sunt în continuare încălcate.
Condamnarea lui Gheorghe Dincă și obligațiile financiare impuse prin sentință
Gheorghe Dincă se află în detenție pentru cele mai grave fapte comise în România ultimelor decenii. Au trecut șapte ani de la dispariția Luizei Melencu și a Alexandrei Măceșanu, victimele din dosarul Caracal, iar acesta continuă să execute pedeapsa în penitenciarul din Craiova. În luna mai 2023, „Monstrul din Caracal” a primit o condamnare definitivă de 30 de ani de închisoare, pedeapsa maximă prevăzută de legea românească.
Pe lângă condamnarea penală, Dincă a primit și obligații financiare care trebuie executate în favoarea familiilor victimelor. Instanța l-a obligat să achite:
- 100.000 de euro către mama Luizei Melencu,
- 500.000 de euro către mama Alexandrei Măceșanu,
- 10.000 de euro către o altă persoană implicată în dosar,
La acestea se adaugă cheltuielile judiciare suportate de stat, care se ridică la aproximativ 750.000 de lei.
Până în prezent, Dincă nu a achitat aceste sume, iar recuperarea lor rămâne un proces complex și dificil, dat fiind că nu deține bunuri în valoare suficientă pentru acoperirea integrală a prejudiciilor stabilite de instanță.
Chiar și după atâția ani, cazul Caracal continuă să rămână un subiect dureros pentru întreaga țară. Familiile victimelor solicită permanent verificări și răspunsuri privind modul în care a fost instrumentat dosarul, iar reacțiile publice sunt puternice ori de câte ori numele lui Gheorghe Dincă apare în spațiul public.
Un detinut contestatar: de ce continuă Dincă să depună plângeri?
Comportamentul lui Gheorghe Dincă, marcat de plângeri repetate și acuzații privind condițiile de detenție, ridică întrebări. Surse apropiate sistemului penitenciar arată că unii deținuți, în special cei aflați în regim strict, utilizează aceste cereri pentru a crea presiune asupra administrației sau pentru a menține atenția publică asupra lor. În cazul lui Dincă, unii specialiști consideră că plângerile sale ar putea avea legătură cu dorința de a obține mici beneficii – fie mutarea într-o altă celulă, fie schimbarea rutinei din penitenciar, fie, pur și simplu, oportunitatea de a ieși ocazional în sala de judecată.
În plus, deținuții condamnați pentru fapte grave au adesea un comportament contestatar, considerând că regimul strict li se aplică nejustificat. Însă, în cazul lui Dincă, regimul este stabilit exact în baza riscului social extrem ridicat pe care îl reprezintă și a naturii faptelor comise.
Administrația penitenciarului a transmis în mod repetat că spațiile, plasele metalice, ferestrele și iluminatul sunt conforme legislației și că deținutul beneficiază de acces la aer, lumină naturală, asistență medicală și condiții conforme cu regimul închis. Faptul că instanțele i-au respins toate plângerile confirmă încă o dată că cererile sale nu se bazează pe încălcări reale ale drepturilor.
Totuși, Dincă pare decis să continue seria sesizărilor. Pentru el, aceasta rămâne singura modalitate de a-și exprima nemulțumirea și de a interacționa cu autoritățile din afara celulei.
