Cristina Cohuț
Ilie Bolojan este, din 20 iunie 2025, noul prim-ministru al României. Decizia a fost luată de președintele Nicușor Dan, în urma promisiunii electorale făcute în turul doi al alegerilor prezidențiale. Ilie Bolojan devine, astfel, unul dintre foarte puținii politicieni români care au parcurs toate nivelurile puterii administrative: consilier local, consilier județean, prefect, primar, președinte de Consiliu Județean, președinte al Senatului și chiar șef interimar al statului. Este o carieră construită pe decenii de activitate constantă, fără schimbări de partid și cu un stil de lucru recunoscut pentru eficiență și austeritate.
A început ca profesor și consilier local în Aleșd
La începutul anilor ’90, Ilie Bolojan a absolvit două facultăți: Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, și Facultatea de Matematică de la Universitatea din Timișoara. După finalizarea studiilor, a devenit profesor într-o comună din județul Bihor. În 1993, pe vremea când Ion Iliescu domina scena politică românească, Bolojan s-a înscris în PNL, partidul de opoziție la acea vreme.
Trei ani mai târziu, în 1996, a fost ales consilier local în Aleșd, un mic oraș din județul Bihor. La acea vreme, România trecea printr-o schimbare majoră de regim: Emil Constantinescu câștigase alegerile prezidențiale, iar PNL intra la guvernare în alianță cu PNȚCD, PD și UDMR. Cariera politică a lui Bolojan se lega, astfel, de transformările de la vârful puterii.
Ascensiune administrativă în perioada Tăriceanu
În 2004, Ilie Bolojan devenea consilier județean în Bihor. În paralel, PNL ajungea din nou la guvernare, iar premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a numit pe Bolojan prefect al județului. După doar câteva luni în funcție, numele său devenea cunoscut la nivel național, datorită reformelor în administrația locală, scrie ziare.com.
Presa bihoreană nota atunci că documentele auto și pașapoartele se eliberau în două ore – o performanță rară pentru administrația din România. Impresionat de eficiență, premierul Tăriceanu l-a chemat la București și l-a numit secretar general al Guvernului.
Declarația sa de atunci, despre prima măsură adoptată, a rămas memorabilă:
„Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ‘Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?’ ‘Da.’ ‘Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele.’”
Reformator la Oradea: „Am luat câinii de pe străzi”
În 2008, Ilie Bolojan a candidat la primăria municipiului Oradea și a câștigat din primul tur. A urmat un mandat cu reforme dure, care l-au adus în centrul atenției publice. A eliminat sute de posturi bugetare, a impus măsuri fiscale stricte și a atras fonduri europene în valoare de sute de milioane de euro.
„Ştiţi cum eram eu în primul an când am fost primar la Oradea? Scăzusem la 12-15%. Am luat câinii de pe străzi şi apăream pe coperţile ziarelor cu toporul însângerat în mâini. Şi s-a întâmplat să moară, în România, un copil sfâşiat de câini. A doua zi, niciun demonstrant nu mai era în faţa Primăriei. Nu poţi, ca primar, să stai mereu cu ideea: Ce se va zice despre mine, ce arată sondajele, ce se aşteaptă oamenii să le spun?”
În ciuda controverselor inițiale, a fost reales cu un scor uriaș: 66% în 2012 și peste 70% în 2016.
A continuat reforma administrativă fără compromisuri. „Boala administraţiei publice din România – este energofagă. Consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor pentru funcţionarea proprie.”
A explicat, într-un interviu pentru Europa Liberă, modul în care a revitalizat centrul istoric al orașului:
„Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele: credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic. Dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele.”
De la primar la șef al Consiliului Județean Bihor
În 2020, după 12 ani la conducerea Oradei, Ilie Bolojan a fost ales președinte al Consiliului Județean Bihor. A aplicat imediat modelul de la primărie: reducere de personal și eficientizarea aparatului administrativ. „Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat.”
A câștigat al doilea mandat la CJ în iunie 2024, cu 57%. PNL Bihor a devenit cea mai votată filială liberală din țară.
Urcarea în politica națională și interimatul la Cotroceni
Pe 1 decembrie 2024, Ilie Bolojan a fost ales senator, iar după demisia lui Nicolae Ciucă, a devenit președinte interimar al PNL. A reușit să ridice partidul de la 8,7% la 14% în doar o săptămână, suficient pentru a păstra poziția a doua în coaliția PSD-PNL-UDMR.
A fost numit președinte al Senatului, după cum a comentat Ciprian Ciucu: „PSD şi UDMR n-au vrut să-i dea un minister puternic şi l-au exilat la Senat.”
Una dintre primele sale decizii: reducerea aparatului administrativ cu 147 de posturi. „O economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecţie aglomerată din Bucureşti, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiţi-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituţii şi calculaţi câte pasaje s-au pierdut până acum.”
A fost președinte interimar al României
În februarie 2025, Klaus Iohannis și-a dat demisia pentru a evita referendumul de demitere, în contextul unei proceduri de suspendare inițiate de AUR, SOS și POT. Ilie Bolojan, ca președinte al Senatului, a devenit automat președinte interimar.
În acea lună, Bolojan a luat două măsuri importante: a deschis Palatul Cotroceni publicului și a desecretizat costurile deplasărilor externe ale lui Klaus Iohannis. Costurile s-au ridicat la 23 de milioane de euro, din care 15 milioane în ultimul mandat.
A refuzat candidatura la prezidențiale pentru stabilitate politică
Deși Elena Lasconi i-a cerut public să candideze la președinție în locul lui Crin Antonescu, Bolojan a refuzat. Motivul declarat a fost angajamentul luat în coaliția de guvernare. „Dacă noi, cei din lumea politică, nu respectăm nicio înţelegere şi toate le dăm peste cap, e greu de presupus că o să ne respecte cetăţenii.”
A adăugat și un argument legat de consecințele asupra țării: „E posibil să fi câştigat alegerile, dar aveam o coaliţie făcută praf. Ştiţi, e o expresie, victorie a la Pirus, rămâi cu elefantul, rămâi cu funcţia, dar ţara asta nu are nevoie ca un om să fie pe funcţie. Ţara are nevoie totuşi de stabilitate politică.”
Nominalizat premier de Nicușor Dan
După înfrângerea lui Crin Antonescu în primul tur al prezidențialelor, coaliția s-a destrămat. Marcel Ciolacu a demisionat, iar Nicușor Dan a ajuns la Palatul Cotroceni. Acesta a anunțat că Ilie Bolojan va fi premier, dar negocierile au fost dificile. „Am un răspuns cu trei litere, dar n-o să-l dezvălui”, a declarat Nicușor Dan, făcând aluzie la opoziția PSD.
După negocieri, s-a ajuns la o nouă formulă de rotativă guvernamentală. Bolojan va fi prim-ministru până în primăvara anului 2027, urmând ca PSD să preia guvernarea.
Înainte de nominalizare, Ilie Bolojan a vorbit despre măsurile ce urmează să fie luate pentru a reduce deficitul bugetar. A avertizat că urmează decizii nepopulare. „Nu există soluţii simple. Cei care promit soluţii magice sunt nişte profeţi falşi.”
