Georgescu Dragos
Adrian Nicuşor Nica este noul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), numirea sa fiind decisă de premierul Ilie Bolojan și publicată miercuri, 2 iulie 2025, în Monitorul Oficial. Mutarea marchează o etapă importantă în reformarea sistemului fiscal din România, într-un context în care Guvernul pregătește un pachet amplu de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și combaterea evaziunii fiscale.
Cine este noul președinte ANAF. Ilie Bolojan l-a numit oficial
Nica a ocupat anterior funcţia de şef al Corpului de control al prim-ministrului, poziție din care a coordonat mai multe verificări la instituții publice și agenții guvernamentale. Numirea sa vine ca urmare a eliberării din funcție a fostei președinte ANAF, Nicoleta Mioara Cîrciumaru, printr-o decizie semnată tot de premierul Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute miercuri la Palatul Victoria, că actualul context economic impune o reorganizare profundă a instituțiilor fiscale. Reforma ANAF este parte centrală a unui pachet fiscal menit să stabilizeze finanțele țării, într-un moment în care România înregistrează al doilea cel mai mare deficit bugetar din ultimele trei decenii.
„Pentru a pune în practică acest pachet fiscal, este evident că avem nevoie de o altă abordare. Astăzi am numit o nouă conducere la ANAF, la propunerea domnului ministru de Finanţe. Stabilind criterii clare de performanţă, vrem să combatem evaziunea fiscală, dar și să ne asigurăm că banul public este cheltuit corect și responsabil”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, noua conducere ANAF trebuie să asigure o mai bună colectare a veniturilor la buget, dar și un control sporit asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici. „Lupta împotriva fraudei nu se oprește la contribuabilul obișnuit. Este nevoie de rigoare și transparență în întreg sistemul”, a adăugat premierul.
Adrian Nicuşor Nica este un nume cunoscut în administrația centrală, cu o experiență vastă în control instituțional și audit guvernamental. În calitate de şef al Corpului de control al prim-ministrului, el a coordonat acțiuni de verificare care au vizat eficiența cheltuielilor publice, modul de implementare a proiectelor cu fonduri europene și transparența procedurilor în administrația publică.
Surse guvernamentale susțin că Nica este un profesionist riguros, care și-a construit reputația prin acțiuni ferme și documentate. Numirea sa la conducerea ANAF este văzută ca un semnal clar al Guvernului că instituția trebuie reformată din temelii, cu accent pe rezultate și responsabilitate fiscală.
În declarațiile sale anterioare, Adrian Nica a pledat pentru „o administrație fiscală eficientă, digitalizată, care să ofere contribuabilului predictibilitate și echitate”. De asemenea, a susținut ideea unei evaluări periodice a performanței structurilor ANAF, în funcție de indicatori clari, legați de colectare, controale și prevenirea fraudei.
Obiectivele mandatului: combaterea evaziunii și creșterea colectării
Printre principalele obiective ale noului președinte ANAF se numără combaterea evaziunii fiscale, creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare și digitalizarea interacțiunii dintre Fisc și contribuabili. Conform premierului, România pierde anual miliarde de lei din cauza evaziunii și a slabei eficiențe administrative în colectarea taxelor.
„Din 100 de lei cheltuiți, România cheltuie 132. Nu este sustenabil. Evaziunea este una dintre principalele cauze ale dezechilibrului bugetar, iar ANAF trebuie să devină un jucător esențial în combaterea acestui fenomen”, a punctat Ilie Bolojan.
Guvernul își propune ca, începând cu august 2025, să implementeze măsuri de creștere a veniturilor bugetare printr-o fiscalitate echitabilă, dar mai fermă. Una dintre primele măsuri este creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, iar băncile vor fi taxate suplimentar pentru profiturile considerate excesive.
ANAF are un rol crucial în aplicarea acestor măsuri, iar Adrian Nicuşor Nica va fi responsabil de implementarea rapidă și eficientă a noilor direcții fiscale trasate de Guvern.
Noul ANAF: criterii de performanță și restructurare instituțională
Reorganizarea ANAF vizează, potrivit premierului, profesionalizarea și eficientizarea instituției. Guvernul vrea ca funcționarii să fie evaluați pe baza unor indicatori clari, iar activitatea să fie mai bine corelată cu nevoile contribuabililor. Digitalizarea sistemului fiscal este, de asemenea, un obiectiv prioritar.
„Vom stabili criterii de performanță pentru fiecare direcție și compartiment din cadrul ANAF. Vom evalua trimestrial rezultatele. Nu mai putem permite ca funcționari plătiți din bani publici să nu livreze rezultate clare în colectarea veniturilor”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat și faptul că noua conducere ANAF va trebui să consolideze parteneriatul cu contribuabilii corecți, dar să aibă toleranță zero față de evaziune. „Vrem un ANAF care nu doar amendează, ci și sprijină mediul de afaceri onest. Un Fisc modern trebuie să fie un partener al celor care respectă legea”, a adăugat acesta.
Nicoleta Mioara Cîrciumaru, revocată din funcție după evaluări interne
Fosta președintă a ANAF, Nicoleta Mioara Cîrciumaru, a fost eliberată din funcție prin decizia premierului, la recomandarea Ministerului Finanțelor. Potrivit unor surse din Executiv, în timpul mandatului său, nivelul colectării a rămas sub așteptări, iar acțiunile de combatere a evaziunii au fost considerate insuficiente.
În plus, reformele digitale promise în cadrul instituției s-au derulat lent, iar colaborarea cu celelalte structuri ale Ministerului Finanțelor nu a fost una eficientă. Decizia de revocare a fost luată în contextul accelerării măsurilor de reformă bugetară.
Nicoleta Cîrciumaru a condus ANAF într-o perioadă marcată de presiuni bugetare și controverse privind recuperarea arieratelor fiscale. Deși a inițiat unele măsuri de informatizare, acestea nu au produs impactul așteptat, iar comunicarea cu mediul privat a fost, adesea, criticată.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat, în declarațiile sale, că ANAF trebuie să funcționeze ca un organism eficient și transparent, capabil să asigure echilibru între colectare, prevenție și sprijin pentru contribuabili.
„Avem nevoie de un ANAF care nu doar încasează, ci și previne abuzurile, care este transparent și care oferă contribuabililor răspunsuri rapide și clare. Este o schimbare de paradigmă. Nu este vorba doar despre conducere, ci despre o întreagă reorganizare funcțională”, a explicat premierul.
În perioada următoare, Guvernul va anunța o serie de măsuri administrative care vizează structurile județene ale ANAF, inspectoratele teritoriale și modul de organizare al Direcțiilor de mari contribuabili. Se are în vedere o eficientizare a procesului de control, cu reducerea birocrației și folosirea intensă a datelor digitale pentru analiză de risc.
Miza reformei ANAF: creșterea încrederii în instituții
Una dintre provocările majore pentru noul președinte ANAF va fi recâștigarea încrederii publice în instituție. Conform mai multor sondaje recente, o parte semnificativă a populației percepe ANAF ca pe o instituție greoaie, opacă și, uneori, abuzivă.
Adrian Nica a promis, în primele declarații după numire, că va face din transparență și dialogul cu societatea civilă o prioritate. Va fi lansat un mecanism de consultare permanentă cu mediul de afaceri, iar contribuabilii vor avea acces mai facil la informații și soluții.
„O administrație fiscală eficientă este cea care comunică, care explică și care încurajează conformarea voluntară. Nu vom tolera evaziunea, dar nici nu vom penaliza excesiv greșelile administrative minore”, a transmis Nica.
Digitalizarea și noile direcții de reformă fiscală
Un alt punct cheie al mandatului lui Adrian Nica este accelerarea digitalizării ANAF. În contextul în care digitalizarea administrației fiscale este o condiție pentru accederea la fonduri europene, noua conducere va prioritiza automatizarea proceselor și reducerea contactului fizic dintre contribuabil și funcționarul public.
Vor fi extinse sistemele de raportare electronică, iar controalele vor fi bazate tot mai mult pe analiza datelor și a riscurilor. Se preconizează inclusiv lansarea unei platforme unice pentru toate interacțiunile fiscale ale persoanelor fizice și juridice.
Guvernul își dorește ca, până la finalul anului 2025, să reducă cu 20% timpul de soluționare al cererilor de rambursare TVA, să elimine cozile la ghișee și să simplifice declarațiile fiscale.
Numirea lui Adrian Nicuşor Nica la conducerea ANAF nu este o simplă înlocuire de personal, ci marchează un angajament al Guvernului pentru reformă fiscală profundă. Într-o perioadă în care România se confruntă cu un deficit bugetar alarmant, cu presiuni externe și cu nevoia de modernizare a administrației, eficiența ANAF devine un indicator esențial al capacității statului de a funcționa corect.
Ilie Bolojan mizează pe o echipă nouă, cu obiective clare și termene precise, pentru a transforma Fiscul dintr-o instituție percepută negativ într-un partener real al cetățeanului și al economiei.
