Ramona Dinu, fost senator USR și profesor universitar la Constanța, a fost numită consilier de stat pentru guvernanță corporativă și turism în cadrul Administrației Prezidențiale. Cu o carieră care îmbină politica, administrația publică și mediul academic, Dinu este cunoscută pentru rolul său în reorganizarea aparatului municipal al Capitalei, inclusiv în procesul de desființare a companiilor create în mandatul Gabrielei Firea.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni, 6 octombrie 2025, o serie de numiri în cadrul Administrației Prezidențiale, printre care și cea a Ramonei Dinu, desemnată consilier de stat pe probleme de guvernanță corporativă și turism.
Decizia face parte dintr-un amplu proces de reorganizare a echipei prezidențiale, prin care șeful statului își consolidează structura de consilieri, având în vedere obiectivele noului mandat. Ramona Dinu se numără printre figurile apropiate de președinte, colaborarea lor datând din perioada în care Nicușor Dan era primarul general al Capitalei.
Ramona Dinu a avut un parcurs constant în politică și administrație. A fost senator USR între decembrie 2016 și decembrie 2020, perioadă în care a fost implicată activ în mai multe comisii parlamentare, între care Comisia pentru Dezvoltare și Strategie Economică, unde a deținut funcția de vicepreședintă în 2018.
Tot în perioada mandatului său parlamentar, a coordonat clusterul USR pentru Turism (2017–2020), contribuind la elaborarea unor propuneri legislative și politici de dezvoltare regională în domeniul economic și turistic.
După încheierea mandatului parlamentar, Ramona Dinu s-a alăturat echipei lui Nicușor Dan la Primăria Municipiului București, inițial ca consilier personal (din aprilie 2021), iar ulterior ca director executiv.
Implicarea în închiderea companiilor municipale
În calitate de director executiv în Primăria Capitalei, Ramona Dinu a avut un rol important în procesul de dizolvare a companiilor municipale înființate în timpul administrației Gabrielei Firea.
Aceste companii, create între 2017 și 2019, au fost criticate de Nicușor Dan și de USR pentru lipsa de transparență, costurile ridicate și eficiența scăzută în gestionarea serviciilor publice. Ca practician în insolvență, Ramona Dinu a contribuit la evaluarea juridică și economică a situației acestor entități și la procedurile legale de desființare.
Experiența sa în domeniul guvernanței corporative, al restructurării instituționale și al administrării resurselor publice a fost esențială pentru implementarea deciziilor din acea perioadă.
Pe lângă activitatea sa politică și administrativă, Ramona Dinu are o solidă carieră universitară. Este profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Ovidius din Constanța, unde activează în cadrul Catedrei de Economie Generală.
În perioada septembrie 2015 – ianuarie 2018, a fost cercetător în cadrul proiectului european Cross-Border Maritime Spatial Plan for the Black Sea – România, Bulgaria, derulat sub egida Universității Ovidius. Proiectul a vizat dezvoltarea durabilă a spațiului maritim transfrontalier, o temă relevantă pentru strategiile economice ale regiunii Mării Negre.
În mediul academic, Dinu este recunoscută pentru activitatea sa în domeniile guvernanței economice, dezvoltării regionale, managementului public și politicilor turistice.
Venituri, proprietăți și activități private
Conform declarației de avere depuse în iunie 2024, Ramona Dinu a raportat pentru anul 2023 venituri totale de peste 136.000 de lei din activitatea didactică și de cercetare la Universitatea Ovidius din Constanța, precum și 81.592 de lei din funcția de director executiv la Primăria Capitalei.
Ea deține un apartament în Constanța și cote-părți moștenite dintr-un apartament în București și opt terenuri situate în cele două orașe.
Pe lângă activitatea universitară și cea publică, Ramona Dinu este implicată și în mediul privat. Este proprietara integrală a firmei Ramona Fashion SRL, precum și asociată în proporție de 50% în Tomis Nautic Club SRL. Valoarea totală a participațiilor depășește 300.000 de lei.
În privința datoriilor, ea are trei credite la ING Bank: unul în euro, scadent în 2035, în valoare de 74.000 de euro, și alte două în lei, scadente în 2025 și 2035, însumând aproximativ 397.000 de lei.
Prin experiența sa multiplă – academică, administrativă și juridică – Ramona Dinu este considerată o specialistă în domeniul guvernanței corporative și al reformei instituționale.
În cadrul Administrației Prezidențiale, noul său rol va implica evaluarea performanței instituțiilor publice, monitorizarea politicilor de transparență și elaborarea de strategii pentru dezvoltarea turismului durabil.
Surse din cadrul Administrației au precizat că Dinu va lucra în colaborare cu departamentele economice și de politici publice, pentru a integra principiile de eficiență și responsabilitate corporativă în funcționarea instituțiilor guvernamentale.
Colaborarea cu Nicușor Dan continuă la nivel prezidențial
Numirea Ramonei Dinu marchează continuarea colaborării cu Nicușor Dan, începută la nivel local și extinsă acum la Palatul Cotroceni.
Prin cooptarea sa în echipa prezidențială, șeful statului își propune să întărească expertiza tehnică în domenii-cheie, precum administrarea publică eficientă, transparența instituțională și turismul ca motor de dezvoltare economică.
Ramona Dinu este apreciată în mediile academice și administrative drept o profesionistă discretă, dar riguroasă, orientată spre rezultate concrete și proceduri legale clare.
De la activitatea din Parlament la implicarea în reorganizarea administrației locale a Capitalei și până la noul rol de la Președinție, Ramona Dinu și-a construit un profil de tehnocrat cu experiență în politici publice.
Numirea sa la Administrația Prezidențială confirmă încrederea acordată de Nicușor Dan celor care l-au însoțit în proiectele de reformă și eficientizare a instituțiilor publice.
Prin acest pas, fostul senator devine una dintre figurile-cheie în noua echipă prezidențială, cu responsabilități directe în modernizarea cadrului de guvernanță și promovarea turismului sustenabil, două direcții considerate prioritare în viziunea președintelui.