Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan, numit recent în funcția de prim-ministru al României, a făcut una dintre cele mai importante alegeri administrative ale debutului de mandat: a desemnat-o pe Ana-Smărăndița Irina în funcția de director de cabinet. Alegerea, deși a trecut relativ discret prin spațiul public, are o semnificație majoră din perspectiva conexiunilor politice, a experienței profesionale acumulate de Irina în ultimul deceniu și a contextului mai larg al guvernanței corporative în România.
Cine este Smărăndița, noua șefă de la Guvern. Tânăra a fost numită de Ilie Bolojan într-o funcție de conducere
Această poziție-cheie din cadrul aparatului guvernamental implică nu doar un rol de consiliere directă a premierului, ci și o capacitate largă de influență asupra agendei zilnice a prim-ministrului, relației cu ministerele, partenerii internaționali, dar și asupra priorităților strategice ale Executivului.
Ascensiunea profesională: de la consilier la Head of Strategy Management la Poșta Română
Ana-Smărăndița Irina s-a afirmat în ultimii ani ca o figură discretă, dar influentă în zona administrativă de stat. Până la numirea în funcția de director de cabinet, Irina ocupa poziția de Head of Strategy Management la Compania Națională Poșta Română, una dintre cele mai mari instituții publice din România. Potrivit declarațiilor de avere din anul 2024, funcția îi aducea un venit lunar de peste 2.500 de euro.
Traseul său profesional în cadrul Poștei a început în iunie 2021, când a fost numită consilier al directorului general. Ulterior, în februarie 2023, a preluat conducerea departamentului de strategie și management, poziție din care a contribuit la conturarea noilor direcții de digitalizare, eficientizare și reformare a instituției. Într-un context în care Poșta Română s-a confruntat cu multiple provocări — de la concurența privată la modernizarea logistică — rolul său a fost considerat esențial în conturarea planurilor de dezvoltare instituțională.
Implicare în structurile de conducere ale companiilor energetice de stat
Un element important al carierei Anei-Smărăndița Irina îl reprezintă apartenența la consiliile de administrație ale unor companii strategice din sectorul energetic. În anul 2024, aceasta a fost timp de șase luni membru în Consiliul de Administrație al EnergoNuclear SA, o entitate-cheie aflată în subordinea Nuclearelectrica SA și responsabilă cu dezvoltarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Înainte de această numire, Irina a făcut parte pentru o perioadă scurtă și din Consiliul de Administrație al NuclearelectricaServ SA, compania subsidiară care asigură serviciile critice de întreținere și operare pentru Nuclearelectrica. Astfel, implicarea sa în domeniul energetic de stat nu a fost una întâmplătoare, ci parte a unei traiectorii profesionale orientate către poziții de guvernanță strategică în companii publice cu miză națională.
Ana-Smărăndița Irina este absolventă a prestigioasei Birmingham City University din Marea Britanie, unde a studiat Afaceri și Management în perioada 2014–2017. Potrivit datelor din surse publice, ea a contractat un împrumut de aproape 50.000 de lire sterline pentru a-și susține studiile. Această investiție în educație reflectă o ambiție personală și profesională semnificativă, dar și un angajament față de formarea într-un mediu educațional competitiv și aplicat.
Ulterior, Ana-Smărăndița Irina și-a consolidat expertiza economică lucrând timp de peste trei ani într-o bancă de investiții din Marea Britanie. Această experiență a contribuit la formarea unui profil profesional tehnocrat, cu o înțelegere solidă a mecanismelor financiare și a strategiilor de business internațional.
Dimensiunea politică: implicare activă în structurile PNL
Deși cariera sa este marcată de un fir profesional, Ana-Smărăndița Irina are și un profil politic activ. Potrivit ultimei declarații de interese publice, ea este secretar general adjunct al PNL București. Această funcție o plasează într-un cerc restrâns de decizie la nivelul organizației municipale a Partidului Național Liberal, ceea ce sugerează o bună poziționare internă în raport cu actuala conducere a partidului și, posibil, o relație de încredere directă cu premierul Ilie Bolojan.
Această dublă apartenență – tehnocrată prin formare și politiciană prin implicare – este din ce în ce mai întâlnită în administrația publică, însă adesea ridică întrebări privind compatibilitatea dintre competență profesională și loialitate politică.
Numirea Anei-Smărăndița Irina în consilii de administrație ale companiilor de stat nu a fost scutită de contextul controversat al relației tensionate dintre România și Comisia Europeană privind principiile de guvernanță corporativă. În 2024, România s-a confruntat cu blocarea unui segment de 227 milioane euro din cererea de plată nr. 3 în cadrul PNRR, tocmai pentru că nu s-au făcut selecții corecte și transparente pentru posturile de administratori în companiile energetice de stat.
Mai exact, în locul celor 43 de administratori revocați din consiliile de administrație ale unor companii precum Nuclearelectrica sau Hidroelectrica, nu au fost selectați candidați în baza unor criterii meritocratice, ci s-au făcut numiri politice sau administrative, considerate de Comisia Europeană ca fiind imorale și incompatibile cu bunele practici în managementul corporativ.
În acest context, chiar dacă numirea Anei-Smărăndița Irina nu este în mod direct indicată ca fiind una dintre cele controversate, asocierea cu CA-urile din energie aduce inevitabil în discuție întrebarea: a fost alegerea sa una bazată pe competențe sau pe influență politică?
Pe termen scurt, Ana-Smărăndița Irina va avea un rol de prim-plan în coordonarea activității de cabinet a prim-ministrului, iar acțiunile sale vor fi monitorizate cu atenție de presă, de mediul politic și de societatea civilă. Pe termen mediu, este de așteptat ca numirea ei să devină o piatră de încercare în testarea voinței guvernului Bolojan de a susține un executiv profesionist și depolitizat, sau, dimpotrivă, de a continua numirile controversate din cercul de influență al partidului.
Fără îndoială, Irina are un CV consistent, o educație internațională solidă și o experiență în poziții administrative-cheie. Totuși, contextul politic în care apare, corelat cu problemele de guvernanță din companiile de stat, ridică semne de întrebare asupra modului în care România înțelege să îmbine profesionalismul cu loialitatea politică într-un mediu guvernamental tot mai contestat.
