Georgescu Dragos
La Beijing, într-o atmosferă de solemnitate și grandiozitate specifică marilor momente politice chineze, s-a desfășurat una dintre cele mai impresionante parade militare organizate de regimul de la Beijing în ultimele decenii. Evenimentul a marcat împlinirea a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei imperiale și a fascismului în cel de-Al Doilea Război Mondial, fiind transformat într-o demonstrație de forță și influență geopolitică. Printre invitații de onoare s-au numărat și două figuri politice cunoscute din România: foștii premieri Viorica Dăncilă și Adrian Năstase, ambii reprezentând Partidul Social Democrat (PSD).
Cine sunt foștii premieri români care au stat lângă Putin la parada organizată de președintele Chinei, Xi Jinping. SUA și aliații occidentali au refuzat invitația
Prezența lor a atras atenția nu doar prin participarea propriu-zisă, ci și prin imaginea devenită rapid virală: o fotografie de grup în care, pe lângă liderii invitați, se regăsesc unii dintre cei mai controversați conducători ai planetei – președintele Chinei, Xi Jinping, liderul rus Vladimir Putin și dictatorul nord-coreean Kim Jong Un. Fotografia, distribuită intens pe rețelele sociale, a stârnit reacții puternice, fiind privită de mulți drept o scenă simbolică a realităților politice actuale.
Adrian Năstase, care a condus guvernul României între 2000 și 2004, a confirmat anterior evenimentului că a fost invitat în calitate de „fost demnitar”, statut care îi oferă acces la reuniuni și ceremonii de anvergură internațională. Fostul premier a anunțat public, printr-o postare pe blogul său, că se află în capitala Chinei pentru a lua parte la manifestările oficiale dedicate comemorării victoriei istorice din 1945.
„Sunt invitat, în aceste zile, la Beijing, în calitate de fost demnitar, pentru a participa la un mare eveniment ocazionat de comemorarea a 80 de ani de la victoria Chinei împotriva Japoniei și a fascismului în Al Doilea Război Mondial. Mâine va avea loc o mare paradă militară și o recepție oferită de liderii chinezi”, a scris Năstase, lăsând să se înțeleagă că evenimentul are nu doar o componentă comemorativă, ci și una politică de anvergură.
De altfel, China a investit masiv în această paradă, văzută de analiști drept un semnal dublu: reafirmarea statutului său de putere globală și consolidarea alianțelor strategice într-o lume tot mai divizată.
Întâlnirea cu oficialii chinezi și discuțiile „sensibile”
Înainte de ceremonii, Adrian Năstase a avut o întâlnire la sediul Departamentului Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, unde a discutat cu ministrul adjunct Sun Haiyan. Fostul premier a descris întâlnirea drept „o lungă discuție” pe teme de politică internațională, menționând explicit că printre subiectele abordate s-au numărat războiul din Ucraina, relația strategică dintre China și Rusia, dar și poziționarea Indiei în noul echilibru global.
Prin natura lor, astfel de dialoguri reflectă interesul Chinei de a menține contacte cu foști lideri europeni care, deși nu mai dețin funcții executive, pot influența opinii și pot facilita relații diplomatice. Năstase, cunoscut pentru relațiile sale anterioare cu Beijingul, a avut de-a lungul timpului mai multe interacțiuni cu oficialii chinezi, iar prezența sa la acest eveniment pare să continue un fir diplomatic deschis încă din perioada mandatului său.
Alături de Năstase, o altă prezență surprinzătoare la Beijing a fost cea a Vioricăi Dăncilă, fost premier al României între 2018 și 2019. Dăncilă, retrasă în ultimii ani din prim-planul politicii interne, a ales să participe la eveniment într-o manieră discretă, evitând declarațiile publice.
Apariția sa în fotografia oficială, alături de figuri dominante ale geopoliticii mondiale, a reaprins însă interesul opiniei publice față de activitatea sa recentă. Pentru mulți, participarea fostului premier la o ceremonie de asemenea amploare ridică întrebări despre rolul pe care foștii lideri români îl joacă în continuare pe scena diplomatică, chiar și în absența unor funcții oficiale.
O fotografie care spune o poveste
Imaginea de grup realizată la Beijing a atras atenția prin densitatea simbolică a momentului. În primul rând, prezența lui Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong Un în prim-planul fotografiei sugerează o consolidare a relațiilor dintre statele lor, într-un context internațional marcat de conflicte și tensiuni.
În rândurile din spate, alături de alte delegații invitate, apar și Viorica Dăncilă și Adrian Năstase, într-o poziție vizibil mai modestă, dar totuși semnificativă. Alături de ei, în fotografie pot fi observați lideri precum Ilham Aliev, președintele Azerbaidjanului, președintele Iranului și cel al Kazahstanului – figuri care joacă un rol cheie în ecuația energetică și militară a Asiei Centrale și Orientului Mijlociu.
Astfel, fotografia devine nu doar un document de moment, ci și o ilustrare vizuală a reconfigurării alianțelor globale. Ea arată clar care sunt actorii principali ai lumii multipolare de astăzi și cum se conturează blocurile de putere dincolo de granițele tradiționale ale Occidentului.
China, centrul noii ordini geopolitice
Parada militară din Beijing a fost mai mult decât o comemorare istorică. A fost o demonstrație calculată de putere militară și influență politică, menită să transmită un mesaj dublu: reafirmarea statutului Chinei ca superputere și consolidarea poziției sale în raport cu marile conflicte globale.
Prezența simultană a lui Vladimir Putin și Kim Jong Un alături de Xi Jinping nu este întâmplătoare. Este un semnal adresat direct Occidentului, sugerând apropierea tot mai strânsă dintre statele care contestă actuala ordine mondială dominată de SUA și Uniunea Europeană.
În acest context, România, reprezentată de foștii premieri, se regăsește simbolic la marginea acestui tablou geopolitic complex. Chiar dacă participarea lor nu are implicații directe asupra politicii externe a țării, simpla prezență la un asemenea eveniment transmite semnale despre relațiile istorice și diplomatice dintre București și Beijing.
Un alt aspect relevant al evenimentului este lipsa aproape totală a liderilor europeni în fotografia de grup. Singurul șef de guvern din Uniunea Europeană prezent la Beijing a fost premierul Slovaciei, Robert Fico, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sancțiunile impuse Rusiei și pentru retorica sa pro-suveranistă.
Fico a confirmat că, pe lângă participarea la paradă, are programate întâlniri bilaterale atât cu Xi Jinping, cât și cu Vladimir Putin. Această mișcare poate fi interpretată drept o încercare a Slovaciei de a-și diversifica relațiile externe și de a-și afirma independența strategică, chiar și în interiorul Uniunii Europene.
Absența altor lideri europeni reflectă, în schimb, poziția delicată a blocului comunitar în raport cu China și Rusia, mai ales pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor comerciale globale.
Deși participarea lui Năstase și Dăncilă nu are caracter oficial, ea aduce din nou în atenție dilema strategică a României: poziționarea între alianța occidentală și deschiderea către Est.
În ultimii ani, relațiile Bucureștiului cu Beijingul au oscilat între cooperare economică și rezerve față de apropierea politică. România este membră NATO și a Uniunii Europene, ceea ce presupune o aliniere la politicile comune față de China, Rusia și alte puteri autoritare. În același timp, prezența foștilor lideri români la Beijing sugerează că legăturile istorice cu China nu au dispărut complet și că există încă canale diplomatice deschise.
Parada militară de la Beijing și fotografia de grup care a urmat nu sunt simple momente de protocol. Ele fac parte dintr-un joc geopolitic mai amplu, în care China își afirmă statutul de centru al unei noi ordini mondiale, iar liderii autoritari ai lumii transmit un mesaj comun despre coeziunea lor.
Pentru România, evenimentul nu schimbă fundamental direcția politicii externe, dar scoate în evidență rolul simbolic pe care foștii premieri îl pot juca în dialogurile internaționale. Prezența lor într-o fotografie care a făcut înconjurul lumii amintește că, dincolo de funcțiile oficiale, diplomația se construiește și prin contacte personale, prin relații cultivate de-a lungul anilor.
Astfel, Beijingul a devenit pentru câteva zile scena unei demonstrații de forță și influență, dar și a unui spectacol al simbolurilor. Dincolo de fast și coregrafie, parada militară a transmis lumii întregi un mesaj clar: echilibrul de putere se schimbă, iar România, chiar și indirect, este parte din acest proces.
