Loredana Ionescu
Decizie controversată la Curtea Constituțională a României. Luni, 20 octombrie, CCR a respins Legea pensiilor speciale, prin care Guvernul își asumase răspunderea în Parlament. Hotărârea, pronunțată cu un scor strâns de 5 la 4, a fost motivată de încălcarea principiilor constituționale privind independența magistraților. Totuși, atenția publicului s-a concentrat asupra judecătorilor care au votat împotriva legii — majoritatea dintre ei având, potrivit declarațiilor de avere, pensii speciale de ordinul zecilor de mii de lei lunar.
Cine sunt judecătorii CCR care au votat împotriva legii
Cei cinci judecători care au votat împotriva Legii pensiilor speciale sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Toți au beneficiat de venituri impresionante, iar patru dintre ei au pensii speciale cuprinse între 30.000 și 70.000 de lei net lunar.
Decizia Curții a venit după două amânări succesive și a provocat o undă de șoc la nivel politic, având în vedere că reforma pensiilor speciale a fost una dintre promisiunile-cheie ale Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan.
CCR a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a reclamat neconstituționalitatea mai multor articole din legea ce viza recalcularea și plafonarea pensiilor magistraților.
Cristian Deliorga, lider la venituri
Potrivit datelor publicate de potrivit Newsweek România, judecătorul Cristian Deliorga, fost procuror militar și membru al CCR din 2019, este lider detașat la capitolul venituri.
Conform ultimei sale declarații de avere, Deliorga a încasat 507.000 de lei din salarii, echivalentul a 42.250 de lei net pe lună. La acestea se adaugă pensia specială, care i-a adus 835.000 de lei anual — adică aproximativ 68.750 de lei net lunar.
Veniturile cumulate îl plasează printre cei mai bine plătiți magistrați din România, în condițiile în care salariul mediu net pe economie este de sub 5.000 de lei.
Mihaela Ciochină, propusă de Klaus Iohannis, are peste 50.000 lei pensie netă
Un alt nume aflat pe lista celor care au votat împotriva legii este Mihaela Ciochină, judecător numit la CCR în 2022, la propunerea președintelui Klaus Iohannis.
Conform declarației sale de avere, aceasta a avut venituri salariale anuale de 413.000 de lei, echivalentul a 34.400 de lei net pe lună. Pe lângă acestea, pensia specială i-a adus 600.000 de lei anual, adică 50.000 de lei net pe lună.
Mihaela Ciochină a fost anterior consilier prezidențial pe probleme juridice la Cotroceni, iar veniturile sale au crescut semnificativ după numirea la Curtea Constituțională.
Bogdan Licu și Gheorghe Stan, și ei pe lista celor cu pensii speciale consistente
Bogdan Licu, fost procuror general al României și actual judecător al Curții Constituționale, a votat și el împotriva legii. Din declarațiile oficiale reiese că a încasat 405.000 de lei din salarii (aproximativ 33.750 de lei net pe lună) și o pensie specială de 383.000 de lei pe an, adică 32.050 de lei net lunar.
De cealaltă parte, Gheorghe Stan — fost șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) — este considerat „cel mai modest” dintre judecătorii care au votat contra legii, deși și el beneficiază de o pensie consistentă. Potrivit Newsweek, Stan are venituri din pensie în valoare de 334.000 de lei anual, plus alte 200.000 de lei provenite din Pilonul II de pensii, echivalentul a aproximativ 30.000 de lei net lunar.
Mihai Busuioc, al cincilea vot împotriva reformei
Al cincilea vot împotriva Legii pensiilor speciale a fost exprimat de Mihai Busuioc, actual președinte al Curții de Conturi. Deși veniturile sale sunt mai puțin mediatizate, Busuioc este cunoscut pentru pozițiile sale ferme în sprijinul menținerii drepturilor financiare ale magistraților.
Surse apropiate Curții au precizat că votul acestuia a fost decisiv pentru formarea majorității de 5 la 4, care a dus la respingerea legii asumate de Guvern.
Cine sunt cei care au votat pentru tăierea pensiilor speciale
De partea cealaltă, patru judecători ai CCR au susținut proiectul Guvernului și au votat pentru menținerea reformei. Este vorba despre Simina Tănăsescu, Asztalos Csaba, Laura Scântei și Dacian Dragoș.
Aceștia au argumentat că legea ar fi trebuit să rămână în vigoare pentru a reduce inechitățile majore dintre categoriile de pensionari și pentru a elimina privilegiile financiare excesive.
Potrivit motivării preliminare, cei patru judecători au considerat că statul are dreptul să intervină atunci când pensiile speciale ajung să depășească nivelul salariului avut în timpul activității, ceea ce contravine principiului contributivității.
După această decizie, Guvernul este obligat să refacă proiectul de lege și să-l retrimită în Parlament. Noua variantă va trebui să țină cont de observațiile formulate de CCR și de cerințele Comisiei Europene, care a condiționat acordarea fondurilor din PNRR de adoptarea unei reforme autentice a pensiilor de serviciu.
Între timp, pensiile speciale rămân în vigoare, iar magistrații și ceilalți beneficiari continuă să încaseze sume considerabile, de multe ori de peste zece ori mai mari decât pensia medie din România.
Sursa foto: Arhivă
