Mirela Loșniță
Ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viață sfântă va avea loc pe 6 februarie, la Catedrala Patriarhală din București, și va fi oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, alături de ierarhii Sfântului Sinod. Evenimentul reprezintă un moment de referință pentru Biserica Ortodoxă Română și pentru credincioși, marcând recunoașterea oficială a unor vieți trăite în sfințenie, jertfă și mărturisire.
Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Presă al Patriarhiei Române, programul liturgic dedicat proclamării canonizării celor 16 Sfinte Femei Românce se va desfășura pe parcursul a două zile, la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
Cine sunt româncele care vor deveni sfinte
Joi, 5 februarie 2026, începând cu ora 17:00, după încheierea Vecerniei, va fi săvârșită ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viață sfântă. Este vorba despre mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare, a căror pomenire liturgică se va încheia înainte de proclamarea oficială a canonizării.
Ziua de vineri, 6 februarie 2026, va debuta la ora 7:45 cu o procesiune solemnă. Vor fi purtate în procesiune sfintele moaște aflate în Catedrala Patriarhală – ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina – alături de moaștele Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, aduse de la Reședința Patriarhală. Acestea vor fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare.
Între orele 8:30 și 12:30, Sfânta Liturghie va fi săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Patriarhul Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Momentul central al zilei va avea loc spre finalul Sfintei Liturghii, când se va desfășura solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viață sfântă.
„Spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viaţă sfântă de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod”, mai transmite Patriarhia.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, anul trecut, canonizarea acestor 16 femei, recunoscând oficial sfințenia vieții lor, jertfa, credința și mărturia pe care au oferit-o de-a lungul timpului.
Potrivit Patriarhiei Române, cele 16 sfinte canonizate sunt:
Doamna Maria Brâncoveanu (1661–1729), soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, prăznuită la 16 august.
Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea secolului al XVIII-lea – 1833), mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, cinstită la 12 aprilie.
Monahia muceniță Evloghia Țârlea de la Mănăstirea Samurcășești-Ciorogârla (1908–1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești, prăznuită la 19 decembrie.
Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970–2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, prăznuită la 5 iunie.
Monahia Platonida (1487–1554), soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cunoscută anterior ca Despina Milița, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, cinstită la 26 septembrie.
Măndălina Cătălinici (1895–1962), cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainița, prăznuită la 15 octombrie.
Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (secolele XVII–XVIII), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, prăznuită la 4 mai.
Schimonahia Nazaria (1697–1814), prima stareță a Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic, cinstită la 17 august.
Schimonahia Olimpiada (1757–1842), ctitora Mănăstirii Văratic, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic, prăznuită tot la 17 august.
Olimpia Tănase (1880–1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcașa, prăznuită la 4 iulie.
Blandina Gobjila (1906–1971), învățătoare, deportată timp de 15 ani în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, cinstită la 24 mai.
Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776–1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, prăznuită la 17 august.
Anastasia Șaguna (1785–1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Șaguna, prăznuită la 1 decembrie.
Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeț (1896–1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, cinstită la 6 iulie.
Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923–2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana, prăznuită la 23 decembrie.
Monahia Matrona Ciupelea (1852–1935), stareța Mănăstirii Hurezi, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, prăznuită la 5 mai.
