Georgescu Dragos
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o nouă avertizare cod galben de caniculă, valabilă pentru ziua de miercuri, 13 august 2025, care vizează mai multe județe din vestul, nord-vestul și sud-vestul țării.
Cod galben de caniculă în mai multe zone din țară. Cum va fi vremea la București
Potrivit meteorologilor, fenomenul de caniculă va fi resimțit în special în regiunile Maramureș, Crișana, Banat, vestul Transilvaniei și sud-vestul Olteniei, unde temperaturile maxime vor urca frecvent până la 33 – 36 de grade Celsius, iar disconfortul termic va fi accentuat.
Avertizarea intră în vigoare miercuri la ora 12:00 și se menține activă până miercuri la ora 21:00. În acest interval, populația din zonele vizate este sfătuită să evite expunerea prelungită la soare, să se hidrateze corespunzător și să acorde atenție sporită simptomelor cauzate de temperaturile extreme.
Zonele vizate de codul galben de caniculă
Avertizarea emisă de ANM include:
Maramureș
Crișana
Banat
Vestul Transilvaniei
Sud-vestul Olteniei
Aceste regiuni se vor confrunta cu temperaturi peste media normală a perioadei, în special în orele prânzului și după-amiaza. În localitățile din zonele joase de relief, valorile termice vor fi mai ridicate, iar disconfortul termic va fi amplificat de umiditatea din aer și de lipsa vântului.
Pentru municipiul București, meteorologii anunță o zi călduroasă, dar fără avertizare meteo în vigoare. Cerul va fi predominant senin, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă estimată se va situa între 33 și 34 de grade Celsius.
Deși Capitala nu se află sub incidența unui cod galben sau portocaliu, ANM recomandă locuitorilor să fie atenți la efectele căldurii, în special în intervalul orar 12:00 – 18:00, când soarele este puternic și radiația ultravioletă atinge niveluri ridicate.
Context meteorologic – de ce avem caniculă în august
Specialiștii explică faptul că valul de căldură care afectează România în aceste zile este determinat de un anticiclon subtropical ce aduce aer cald dinspre nordul Africii și sudul Mediteranei.
În lunile de vară, acest tip de masă de aer poate determina creșteri bruște ale temperaturilor, mai ales atunci când nu este contracarată de fronturi reci dinspre vestul Europei. În cazul de față, stabilitatea atmosferică ridicată, lipsa precipitațiilor și radiația solară puternică favorizează acumularea rapidă de căldură la nivelul solului.
Ce înseamnă „disconfort termic” și cum se calculează
ANM atrage atenția asupra faptului că în regiunile vizate nu doar temperaturile în sine vor provoca probleme, ci și indicele temperatură-umezeală (ITU), care poate depăși pragul critic de 80 de unități.
Acest indice se calculează combinând temperatura aerului cu umiditatea relativă și este folosit pentru a evalua gradul de stres termic resimțit de organism. Când ITU depășește valoarea de 80, corpul uman începe să întâmpine dificultăți în menținerea temperaturii interne, ceea ce poate duce la apariția stărilor de rău, deshidratare severă și, în cazuri extreme, insolație sau șoc termic.
Efectele caniculei asupra sănătății
Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate provoca o serie de probleme medicale, printre care:
Deshidratarea – pierderea excesivă de apă și săruri minerale din organism.
Insolația – creșterea temperaturii corpului peste limitele normale din cauza expunerii directe la soare.
Epuizarea termică – senzație de oboseală extremă, amețeli, dureri de cap.
Probleme cardiovasculare – creșterea tensiunii arteriale și suprasolicitarea inimii.
Grupele cele mai vulnerabile în fața caniculei sunt copiii mici, vârstnicii, persoanele cu afecțiuni cronice (cardiace, respiratorii, renale) și persoanele care lucrează în aer liber.
Recomandările meteorologilor și ale medicilor
Pentru a reduce riscul problemelor cauzate de temperaturile extreme, autoritățile recomandă:
Evitarea expunerii la soare în intervalul orar 11:00 – 18:00.
Hidratarea constantă – consumul a minimum 2 litri de lichide pe zi (apă, ceaiuri neîndulcite, sucuri naturale).
Alimentație ușoară – mese bogate în fructe și legume proaspete.
Îmbrăcăminte adecvată – haine lejere, din materiale naturale, în culori deschise.
Protecție solară – pălării, ochelari de soare, creme cu factor de protecție ridicat.
Evitarea efortului fizic intens în perioadele de vârf ale căldurii.
Răcirea locuinței – folosirea ventilatoarelor, a aparatelor de aer condiționat sau a metodelor naturale de ventilare.
Canicula și mediul urban – efectul de „insulă de căldură”
În marile orașe, temperaturile resimțite pot fi cu 2-3 grade mai mari decât în zonele rurale din cauza fenomenului numit „insulă de căldură urbană”. Betonul, asfaltul și clădirile rețin căldura și o eliberează lent pe parcursul nopții, ceea ce face ca temperaturile să rămână ridicate chiar și după apusul soarelui.
În București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Craiova, acest efect este amplificat de lipsa spațiilor verzi și de densitatea mare a construcțiilor.
Prognoza pentru următoarele zile
Meteorologii estimează că valul de căldură va persista în vestul și sud-vestul țării cel puțin până la sfârșitul săptămânii, însă intensitatea acestuia ar putea scădea treptat. În unele zone, mai ales în nord și centru, sunt posibile averse de scurtă durată și descărcări electrice, care ar putea aduce o ușoară răcorire a aerului.
