Georgescu Dragos
Comisia Europeană avertizează Guvernul României cu privire la potențialele consecințe sociale ale noilor măsuri fiscale ce vizează contribuția la asigurările de sănătate (CASS), în special pentru categoriile vulnerabile. Atenționarea vine după ce Executivul a decis, în cadrul primului pachet de măsuri fiscale, ca persoanele fără venituri care erau coasigurate până acum să fie obligate, începând cu 1 august 2025, să plătească o contribuție anuală pentru a beneficia în continuare de servicii medicale decontate.
Comisia Europeană, avertisment de ultimă oră pentru România după măsurile de austeritate impuse de Ilie Bolojan. Ce sarcină le-au dat oficialii europeni guvernanților de la București
Modificarea statutului de coasigurat presupune că persoanele care beneficiau de sistemul public de sănătate prin intermediul unui membru de familie asigurat – cum ar fi soțul, părintele sau copilul – vor fi obligate să contribuie individual la sistemul național de sănătate. Conform noilor reglementări, aceștia trebuie să achite 10% din valoarea a șase salarii minime brute pe economie, ceea ce echivalează cu aproximativ 2.400 de lei anual, pentru a-și păstra calitatea de asigurați.
Această schimbare afectează în mod direct persoane care nu realizează venituri, cum ar fi mamele casnice, studenții majori care nu muncesc, persoanele aflate între două locuri de muncă, dar care nu beneficiază de șomaj, și alte categorii sociale care trăiesc din sprijinul familiei sau ajutoare sociale. Pentru aceste persoane, impactul poate fi semnificativ, mai ales în lipsa unui venit constant.
Comisia Europeană a reacționat la această decizie într-un răspuns transmis Antena 3 CNN, subliniind că aplicarea uniformă a contribuției CASS nu trebuie să conducă la pierderea accesului la servicii medicale esențiale pentru grupurile cele mai vulnerabile din societate. Bruxelles-ul recomandă Guvernului să analizeze impactul acestor modificări și să ia în calcul măsuri compensatorii pentru cei afectați, astfel încât nicio persoană vulnerabilă să nu fie lăsată fără protecție medicală.
„Pentru alte categorii vulnerabile, condițiile acestora ar trebui să rămână sustenabile din punct de vedere social. În cazul în care acest lucru se dovedește necesar, ar fi important să se reflecteze asupra impactului măsurii asupra acestor grupuri și să se ia în considerare un sprijin specific adecvat. Cu alte cuvinte, astfel de măsuri nu ar trebui să ducă la retragerea acoperirii, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile”, se arată în comunicarea Comisiei Europene.
În același timp, Comisia Europeană a transmis că salută pachetul fiscal propus de Guvernul României, considerându-l un pas necesar pentru echilibrarea bugetului și consolidarea finanțelor publice. Potrivit oficialilor europeni, această reformă fiscală este esențială pentru menținerea stabilității macroeconomice a României și oferă un semnal pozitiv piețelor financiare și agențiilor internaționale de rating.
În ceea ce privește extinderea bazei de contribuabili la sistemul de asigurări de sănătate, Comisia subliniază că anterior doar o treime din populație contribuia efectiv la bugetul sistemului medical. Prin urmare, lărgirea bazei de contribuție este considerată o măsură necesară pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public de sănătate și pentru a permite creșterea calității și disponibilității serviciilor medicale în România.
Măsurile Guvernului pentru anumite categorii sociale
Totodată, Guvernul a stabilit anumite praguri pentru a proteja unele categorii sociale de efectele negative ale acestei reforme. De exemplu, în cazul pensionarilor, a fost menținut un prag de venit de 3.000 de lei, similar celui de la care se aplică impozitul pe venit. Astfel, doar pensionarii care depășesc acest prag vor fi obligați să contribuie suplimentar.
Pentru celelalte categorii vulnerabile, însă, situația este mai complicată. Comisia Europeană atrage atenția că o implementare strictă, fără măsuri de compensare sau excepții bine fundamentate, ar putea conduce la excluziuni sociale sau la creșterea inegalităților. În acest sens, oficialii europeni recomandă Guvernului de la București să se asigure că tranziția către noul sistem se face cu responsabilitate socială, inclusiv prin sprijin dedicat pentru cei care riscă să piardă accesul la servicii medicale.
Conform legii, plata CASS se va face într-o singură tranșă, până la sfârșitul anului fiscal. Cei care nu vor achita suma de aproximativ 2.400 de lei nu vor mai putea beneficia de rețete compensate, consultații gratuite sau internări fără costuri în spitalele de stat, decât în cazuri de urgență. Această prevedere poate avea consecințe grave pentru cei care nu își permit să contribuie, dar care au totuși nevoie de îngrijiri medicale regulate.
Specialiștii în politici publice atrag atenția că modificarea radicală a statutului de coasigurat necesită o comunicare clară și o informare prealabilă eficientă, pentru a evita confuzii sau pierderi neintenționate ale calității de asigurat. De asemenea, trebuie stabilite proceduri clare și simplificate pentru ca cei afectați să poată plăti contribuția anuală sau să solicite ajutor social pentru a acoperi acest cost.
Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) urmează să publice în perioada următoare normele metodologice privind aplicarea noilor reglementări. Autoritățile promit că nu vor fi lăsate fără sprijin categoriile aflate în situații dificile, însă până în prezent nu au fost anunțate măsuri concrete în acest sens.
Reprezentanții societății civile și ai organizațiilor non-guvernamentale cer Guvernului să ia în calcul exceptarea temporară sau definitivă de la plată a anumitor grupuri sociale, precum persoanele cu dizabilități, mamele cu mai mulți copii, persoanele în vârstă fără pensie și tinerii din medii dezavantajate. O astfel de măsură ar permite evitarea unei rupturi între populație și sistemul public de sănătate.
În concluzie, deși intenția Guvernului de a crește sustenabilitatea financiară a sistemului medical este justificată, succesul reformei depinde de modul în care va fi aplicată. O abordare echilibrată, cu protecție pentru categoriile vulnerabile și măsuri clare de sprijin, este esențială pentru ca această reformă să nu devină un factor de excludere socială, ci o cale spre un sistem de sănătate mai echitabil și mai eficient pentru toți cetățenii României.
