Mirela Loșniță
Comisia Europeană a decis suspendarea plății a 869 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Măsura a fost luată din cauza neîndeplinirii a trei jaloane asumate de România. Informația a fost confirmată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, într-o conferință de presă susținută vineri.
Comisia Europeană suspendă 869 de milioane de euro din PNRR
Suma suspendată include atât granturi nerambursabile, cât și fonduri provenite din componenta de împrumut. România are termen până pe 28 noiembrie 2025 pentru a remedia aceste probleme. Primul dintre cele trei jaloane suspendate este legat de înființarea și funcționarea Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice, cunoscută sub acronimul AMEPIP. Pentru acest obiectiv, Comisia Europeană a suspendat suma de 330 de milioane de euro.
„Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Din acest punct de vedere, în prezent procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea selectării comisiei care va evalua candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul acestei autorităţi, respectiv din cadrul AMEPIP, este data de 11 iunie”, a menţionat Boloş.
În prezent, procedura de selecție a conducerii AMEPIP este în desfășurare la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Termenul pentru depunerea candidaturilor în vederea constituirii comisiei de evaluare este 11 iunie.
Probleme la numirea administratorilor companiilor din energie
Al doilea jalon neîndeplinit privește companiile din subordinea Ministerului Energiei. În total, 43 de administratori au fost revocați, iar procedurile de înlocuire a acestora sunt încă în derulare.
„Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii – Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei – SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025”, a spus demnitarul.
Conform ministrului, procedurile pentru desemnarea de noi administratori au fost reluate la opt companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR.
În schimb, nu au fost reluate procedurile la următoarele societăți: SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale. Termenul final pentru îndeplinirea acestui jalon este, de asemenea, 28 noiembrie 2025.
Pensiile speciale, jalon sensibil și încă nerezolvat
Al treilea jalon vizează reforma pensiilor speciale, în special cele ale magistraților. În acest caz, suma suspendată este de 231 de milioane de euro. Proiectul legislativ aferent a trecut deja de comisiile Senatului, însă urmează dezbaterile în plen.
„Pentru componenta de pensii speciale – Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete. Aceasta este decizia pe care am primit-o şi ni s-a comunicat oficial. Termenul, cum am spus, curge pentru cele trei jaloane care au fost suspendate şi pentru care am menţionat sumele care sunt suspendate până la data de 28 noiembrie 2025”, a subliniat oficialul.
Oficialul a subliniat că termenul de șase luni pentru remedierea acestor trei jaloane se calculează de la data de 28 mai 2025, data emiterii deciziei oficiale de către Comisia Europeană.
Comisia Europeană a aprobat parțial cererea de plată numărul 3
Pe lângă suspendarea celor 869 de milioane de euro, Comisia Europeană a aprobat parțial cererea de plată numărul 3. Astfel, România va primi 1,279 miliarde de euro în perioada următoare, sumă care include granturi și împrumuturi.
„În cursul zilei de miercuri, Comisia Europeană a emis decizia 3487 din 28/05/2025 prin care a aprobat, în legătură cu cererea de plată numărul trei, plata sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. De asemenea, tot prin aceeaşi decizie, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro, din care componenta de grant de 814 milioane euro şi cea de împrumut de 55 de milioane de euro. Consecinţa adoptării acestei decizii, care este una cu componentă bună pentru ceea ce înseamnă încasările la bugetul de stat al României, este că termenul de şase luni pentru suma suspendată de 869 de milioane de euro curge din 28 mai 2025 şi se împlineşte pe data de 28 noiembrie. Suma de 1,279 miliarde de euro o aşteptăm de la Comisia Europeană în Trezorerie până pe data de 10 iunie”, a spus Boloş potrivit Antena3CNN.
Plata sumei aprobate urmează să fie efectuată până la data de 10 iunie, potrivit informațiilor prezentate de Marcel Boloș. Aceasta reprezintă o parte importantă din bugetul de stat și este esențială pentru continuarea proiectelor deja angajate prin PNRR.
În ceea ce privește renegocierea PNRR, ministrul a menționat că o parte dintre investițiile cu implementare întârziată ar putea fi înlocuite. Se are în vedere redirecționarea fondurilor către proiecte cu finanțare din surse bugetare sau din alte programe naționale.
„Este perioadă, după cum ştim, de interimat, dar în care Guvernul României a rămas în continuare concentrat pentru a soluţiona şi a debloca cererea de plată numărul trei, pentru că de ea ulterior depinde cererea de plată numărul patru şi, desigur, renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care este în desfăşurare. Miza este cea privitoare la înlocuirea investiţiilor cu un ritm de implementare încetinit, cu investiţii care sunt finanţate din bugetul de stat sau din programele noastre naţionale, încât să putem să ne protejăm interesele financiare şi să nu fim afectaţi de eventualele penalităţi pe care le-am avea pentru neimplementarea investiţiilor, aşa cum ne-am angajat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a explicat Marcel Boloş.
