Mirela Loșniță
Rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale din 2024, după numărarea a peste 99% din voturi, îl plasează pe Călin Georgescu pe primul loc, cu 22,94%. Diferența dintre Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, ocupanții locurilor doi și trei, este de mai puțin de 400 de voturi, iar numărătoarea încă nu s-a încheiat. Victoria lui Georgescu a stârnit reacții vehemente din partea politicienilor, analiștilor și publicului, polarizând opinia publică și alimentând tensiuni în mediul politic.
Diana Șoșoacă: „Trebuie anulate alegerile!”
Liderul SOS, Diana Șoșoacă, a avut o reacție extrem de dură în urma anunțării rezultatelor. Într-o filmare publicată pe rețelele de socializare, aceasta a criticat vehement întreaga clasă politică, acuzând o conspirație și cerând anularea alegerilor:
„Trebuie anulat votul. Nu poți să-l alegi pe Georgescu, pentru că este omul lui Soros, al Mossadului, nu poți să alegi Lasconi, nu poți să alegi Ciolacu. Ne-au pus într-o imposibilitate totală, deci trebuie anulate alegerile. Trebuie să ieșim în stradă, să-i dăm jos. Nici acum nu ieșiți, măi?”
Șoșoacă și-a îndreptat criticile și către liderii partidelor care nu au dorit să colaboreze cu SOS-ul, menționându-l pe George Simion:
„Băi, Simioane, de ce nu ai vrut să faci înțelegere cu SOS-ul și cu Cosmin Gușă? Ce ai obținut, băi? Nimic! Și te vor da și jos din partid.”
Declarațiile sale au stârnit reacții mixte în mediul online, unii susținători aprobând îndemnul la protest, în timp ce alții au criticat tonul agresiv și lipsa de soluții concrete.
Gelu Duminică: „Poporul nu este de vină, ci politicienii”
Sociologul Gelu Duminică a oferit o analiză diferită, punând accent pe contextul social și politic care a favorizat ascensiunea lui Călin Georgescu. Potrivit acestuia, rezultatul alegerilor reflectă dezamăgirea profundă a electoratului față de clasa politică tradițională:
„De mult prea mulți ani, <partidele democratice> s-au îndepărtat de agenda cetățeanului simplu care s-a simțit din ce în ce mai abandonat. Zilele trecute atrăgeam atenția asupra discursului strident pe care susținătorii îl foloseau pentru a-i pune în cea mai buna imagine (chipurile) pe ai lor candidați. Am atras atenția că acest ton, dublat de imaginea de 2 lei a politicianului român, nu ajută cu nimic, ba chiar din contră. Și că îndepărtează parte din electorat. Am fost înjurat și jignit chiar de cei care se consideră <apărători ai democrației>. Că am și eu dreptatea mea, se vede în cifrele actuale”, susține Gelu Duminică, într-o postare pe Facebook.
Ascensiunea lui Călin Georgescu „nu e întâmplătoare”, crede sociologul.
„ În lipsa unor <politicieni”> care se poartă ca niște lideri (unificatori), oamenii vor caută <salvatori>. Lehamitea față de clasa politică actuală e foarte mare și modul ăsta agresiv de a face politică nu (mai) ajută pe nimeni. Și nici marota <X e singura soluție>, pentru că oamenii vor găsi o alta. Care nu e X. E nevoie de mult mai mult echilibru, generat de o înțelegere profundă a României reale și diverse. Și de oameni noi în politică. De nu vom face asta repede, lucrurile vor arăta și mai rău. Pentru noi și pentru toți cei care ne urmează”, a concluzionat Gelu Duminică.
Polarizarea opiniei publice și implicațiile politice
Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale a adâncit tensiunile deja existente în societatea românească. Deși rezultatele oficiale încă nu au fost validate, dezbaterea publică este marcată de acuzații, teorii ale conspirației și nemulțumiri legate de performanța clasei politice. Taberele pro și contra Georgescu sunt în plină confruntare, alimentând un climat de incertitudine.
Pe de o parte, susținătorii săi îl văd ca pe un candidat alternativ, capabil să răstoarne ordinea politică tradițională. Pe de altă parte, criticii săi îl acuză de legături controversate și de o retorică ce poate destabiliza scena politică. În acest context, pozițiile exprimate de personalități precum Diana Șoșoacă și Gelu Duminică reflectă două perspective opuse, dar complementare, asupra situației actuale: una radicală, care cere acțiuni imediate, și alta analitică, ce pune accent pe schimbarea sistemică.
Rezultatele finale și confirmarea oficială a candidaților care vor merge în turul al doilea sunt așteptate cu nerăbdare. Diferența extrem de mică dintre Marcel Ciolacu și Elena Lasconi menține suspansul, iar taberele politice își recalibrează deja strategiile. În același timp, victoria lui Călin Georgescu obligă clasa politică să reconsidere modul în care se raportează la electorat și la nevoile acestuia.
Indiferent de rezultatul final, alegerile din 2024 rămân un moment definitoriu pentru politica românească, marcând un punct de cotitură în relația dintre politicieni și cetățeni. Rămâne de văzut dacă această polarizare va conduce la schimbări pozitive sau va adânci criza de încredere în instituțiile democratice.
