Ene Valentina
În cadrul vieții socio-economice din România, subiectul salariului minim este unul dintotdeauna discutat cu fervoare, iar recent s-a vehiculat ideea unei creșteri semnificative în toamna anului 2023. Sursele susțin că suma ar putea ajunge până la 3.300 de lei brut, un salt considerabil ce ar avea implicații de amploare asupra angajaților cu venitul minim.
Aceste discuții sunt în plină desfășurare între sindicate, patronate și membrii Consiliului Național Tripartit, cu promisiunea unei decizii comunicate spre sfârșitul anului. Iată de când ar putea avea loc creșterea așteptată de toată lumea.
Cât va primi un angajat, după majorarea salariului minim pe economie
Dacă salariul minim va atinge pragul de 3.300 de lei începând cu 1 septembrie 2023, un angajat ar urma să încaseze în mână suma de 2.070 lei net. Totodată, se află în discuție și posibilitatea măririi părții negociabile a salariului minim. În prezent, un angajat plătit cu salariul minim pe economie încasează net 1.898 lei.
Cu toate acestea, creșterea salariului minim nu ar veni fără consecințe. O dată cu această schimbare, se anticipă și creșterea taxelor, ceea ce ar putea dilua efectul de bunăstare. Pentru acoperirea unei găuri în bugetul de stat de 40 de miliarde, guvernul ia în considerare diverse măsuri, inclusiv creșterea taxelor. În acest sens, o primă măsură anunțată este eliminarea TVA-ului de 5%. În acest moment, nu se știe exact ce produse și servicii vor avea TVA majorat de la 5%, 9% sau 19%.
Unde lucrează cele mai multe persoane cu salariul minim pe economie
Sectorul imobiliar, precum și industria de servicii, în special restaurantele, vor suferi din plin de pe urma acestei măsuri. În contextul acestei situații, guvernul propune creșterea salariului minim din septembrie 2023, o decizie ce ar urma să genereze mai multe venituri prin impozitul pe salariu și contribuțiile la sănătate și la pensii.
La sfârșitul anului 2022, datele Ministerului Muncii relevau că 1,2 milioane de persoane aveau un salariu minim pe economie. Acestea sunt concentrate, în mare parte, în sectoarele construcțiilor, agriculturii și industriei alimentare.
Aproximativ 800.000 de angajați din aceste sectoare beneficiază de anumite facilități fiscale, cum ar fi neimpozitarea veniturilor, scutirea de la contribuția la sănătate și opțiunea de a participa sau nu la Pilonul II de pensii.
