Georgescu Dragos
Salariul minim brut pe economie va ajunge la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026, potrivit unei decizii adoptate de liderii coaliției de guvernare, după negocieri politice și consultări instituționale. Măsura vine într-un context economic complicat, marcat de o inflație ridicată și persistentă, care continuă să erodeze puterea de cumpărare a populației, în special a angajaților cu venituri mici și medii. Deși majorarea reprezintă un pas înainte, datele oficiale arată că această creștere nu va reuși să acopere integral efectele inflației, dacă ritmul scumpirilor se va menține în jurul pragului de 9–10%.
Crește salariul minim pe economie în România. Decizia Guvernului
În 2024, salariul minim brut pe economie a fost stabilit la nivelul de 3.700 de lei lunar. Ulterior, în timpul guvernării conduse de Marcel Ciolacu, Executivul a decis o primă majorare, până la 4.050 de lei brut, aplicabilă de la 1 ianuarie 2025. Noua creștere, programată pentru vara anului 2026, înseamnă un avans nominal de 275 de lei față de nivelul din 2025 și de 625 de lei comparativ cu salariul minim din 2024. Cu toate acestea, analiza trebuie făcută în raport cu evoluția prețurilor și cu presiunea constantă exercitată de inflație asupra bugetelor gospodăriilor.
Decizia privind majorarea salariului minim a fost adoptată în urma consultărilor din cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, organism în care sunt reprezentate Guvernul, sindicatele și patronatele. După aceste discuții, hotărârea a fost aprobată oficial în ședința de Guvern, într-un moment în care premier era Marcel Ciolacu. Ulterior, subiectul a fost reluat în cadrul unei ședințe politice decisive, desfășurate miercuri, când liderii PSD, PNL, USR și UDMR au ajuns la un acord mai larg asupra unui pachet de măsuri economice și fiscale.
Pe lângă creșterea salariului minim, coaliția a convenit și asupra unei modificări importante în zona fiscalității aplicate companiilor. Astfel, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) urmează să fie redus la 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, urmând ca acest impozit să fie eliminat complet din anul 2027. Măsura este văzută ca o încercare de a echilibra impactul creșterii costurilor salariale asupra mediului de afaceri, în special asupra firmelor mici și mijlocii, care resimt cel mai puternic presiunea fiscală.
Ministrul Muncii, Florin Manole, s-a declarat un susținător ferm al majorării salariului minim pe economie. Într-o intervenție televizată, marți seară, la Digi24, acesta a subliniat că impactul asupra cheltuielilor bugetare nu este unul semnificativ, în timp ce beneficiile pentru angajații din mediul privat ar fi considerabile. Potrivit ministrului, o creștere a salariului minim ar putea contribui inclusiv la reducerea fenomenului cunoscut sub numele de „muncă la gri”, prin stimularea declarării integrale a veniturilor.
Ce spune ministrul Muncii
Florin Manole a explicat că aproximativ 90% dintre beneficiarii direcți ai salariului minim lucrează în mediul privat. Din această perspectivă, măsura este gândită ca un sprijin direct pentru angajații care se confruntă cu dificultăți tot mai mari în acoperirea cheltuielilor zilnice. Ministrul a atras atenția asupra faptului că, dincolo de calculele macroeconomice și de dezbaterile privind impactul asupra competitivității, există o realitate socială care nu poate fi ignorată.
„Creşterea salariului minim ar avea impact favorabil în primul şi în primul rând, în 90 ceva la sută, pentru lucrătorii din mediul privat. Pentru acei lucrători care, dincolo de calcule corecte, nu le neg, referitoare la eventualul impact în economie, lucrătorii ăia trebuie să meargă acasă cu o remuneraţie decentă, care să le permită de la alimentaţie, la creşterea propriilor copii, chirie şi orice altă cheltuială are orice om din această ţară, pe măsură ce creşte inflaţia”, a afirmat Florin Manole, marţi seară, la Digi24.
Declarațiile ministrului vin pe fondul unor date statistice îngrijorătoare privind evoluția inflației. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în august. Creșterile de prețuri au fost resimțite în toate categoriile majore de consum, însă cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la mărfurile nealimentare, cu un avans de 11,09%, urmate de servicii, care s-au scumpit cu 10,36%, și de mărfurile alimentare, cu o creștere de 7,86%.
În luna noiembrie, inflația a stagnat la un nivel de aproximativ 9,8%, semn că presiunile asupra prețurilor nu s-au redus semnificativ. Această evoluție plasează România printre statele cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană în 2025. Practic, în medie, bunurile și serviciile consumate de gospodării au devenit cu aproape 10% mai scumpe într-un interval de un an, ceea ce afectează în mod direct nivelul de trai.
Estimările arată că inflația va rămâne în jurul pragului de 9–10% până la finalul anului 2025. În acest context, creșterea salariului minim la 4.325 de lei brut, deși necesară, nu este suficientă pentru a restabili complet puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani. Chiar și cu această majorare, diferența dintre ritmul de creștere a salariilor și cel al prețurilor rămâne problematică.
Banca Națională a României a revizuit recent în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunțat în luna noiembrie că instituția estimează o inflație de 9,6%, față de 8,8% în prognoza anterioară. În ceea ce privește anul 2026, BNR anticipează o scădere a inflației la 3,7% la sfârșitul anului, comparativ cu 3% estimat anterior.
Aceste prognoze mai optimiste pentru 2026 sunt însă condiționate de o serie de factori interni și externi, inclusiv evoluția prețurilor la energie, politica monetară, situația geopolitică și stabilitatea fiscală. În scenariul mai puțin favorabil, în care inflația ar rămâne tot în jurul valorii de 9–10% și în 2026, impactul pozitiv al creșterii salariului minim ar fi parțial anulat.
Analizele economice arată că, ajustat la inflație, salariul minim ar putea pierde între 1% și 3% din valoarea reală față de anul 2025, dacă nivelul scumpirilor se menține. Cu alte cuvinte, deși suma nominală încasată de angajați ar fi mai mare, puterea de cumpărare ar rămâne sub presiune, iar capacitatea acestora de a face față cheltuielilor curente nu s-ar îmbunătăți semnificativ.
Pentru milioane de români care trăiesc din salariul minim, aceste diferențe procentuale se traduc în dificultăți concrete: facturi mai mari, coșuri de cumpărături mai scumpe și o capacitate redusă de economisire. În acest context, discuția despre salariul minim nu mai este doar una economică, ci și una socială, legată de nivelul de trai și de siguranța financiară a gospodăriilor.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei brut reprezintă, astfel, un compromis între nevoia de protejare a angajaților și constrângerile bugetare și economice. Pe de o parte, Guvernul încearcă să ofere un semnal de sprijin pentru cei mai vulnerabili lucrători. Pe de altă parte, rămâne presiunea de a menține echilibrul fiscal și de a evita efecte negative asupra mediului de afaceri, mai ales într-o perioadă marcată de incertitudini.
În lipsa unei temperări mai clare a inflației, majorările salariale riscă să devină simple ajustări nominale, fără un impact real asupra nivelului de trai. De aceea, evoluția prețurilor în următoarele luni și politicile economice adoptate vor fi esențiale pentru a determina dacă această creștere a salariului minim va aduce un beneficiu real sau va rămâne doar o măsură insuficientă într-un context economic dificil.
