Loredana Ionescu
Se întâmplă mai des decât ai crede: ciorba este aproape gata, legumele sunt bine fierte, carnea fragedă, verdeața tocată mărunt, iar aroma umple bucătăria. Exact în acel moment îți dai seama că nu ai borș sau lămâie. Deși acestea sunt cele mai folosite soluții pentru acrirea ciorbei, bucătăria românească oferă alternative naturale și eficiente, care pot echilibra perfect gustul fără să strice preparatul.
Zeama de la murături, ingredientul la care puțini se gândesc
Cea mai simplă și la îndemână variantă pentru a acri ciorba este zeama de la murături. Fie că vorbim despre lichidul de la castraveți murați, varză sau gogonele, acesta este un agent natural de acrire, rezultat din fermentație.
Zeama de murături oferă o aciditate plăcută și un gust complex, care se potrivește foarte bine cu ciorbele de legume, pui sau porc. Pentru un rezultat reușit, se adaugă treptat, spre finalul fierberii, astfel încât acrimea să poată fi controlată ușor. În plus, aroma ușor sărată și fermentată intensifică savoarea generală a ciorbei.
Roșiile și sucul de roșii, acrire blândă și culoare apetisantă
Roșiile proaspete, sucul de roșii sau roșiile din conservă sunt o altă soluție simplă. Acestea adaugă o notă ușor acrișoară, dar și o culoare mai intensă și un aspect mai apetisant.
Acrirea cu roșii este ideală pentru ciorbele de legume sau cele de pui, unde gustul dulce-acrișor completează perfect aromele. În plus, roșiile echilibrează aciditatea fără a o face prea agresivă, fiind o variantă potrivită pentru cei care preferă o ciorbă mai „domoală”.
Laptele bătut și iaurtul, pentru o acrime fină
Laptele bătut și iaurtul sunt ingrediente mai puțin utilizate, dar extrem de eficiente atunci când îți dorești o acrire delicată și o textură catifelată. Acestea se potrivesc foarte bine în ciorbele mai ușoare sau în cele „a la grec”.
Pentru a evita brânzirea, nu se adaugă direct în oala clocotită. Se amestecă mai întâi cu câteva polonice de zeamă caldă, apoi se toarnă încet în ciorbă. Rezultatul este o acrime subtilă și un gust rotund, plăcut.
Fructele acre, metoda tradițională din bucătăria bunicii
În multe zone din România, ciorbele erau acrite în mod tradițional cu fructe verzi. Corcodușele, agrișele sau prunele necoapte erau folosite fie întregi, fierte direct în ciorbă, fie sub formă de pastă.
Aceste fructe oferă o acrime naturală, ușor fructată, care poate transforma complet gustul preparatului. Deși metoda este mai rar folosită astăzi, rămâne una dintre cele mai autentice și eficiente soluții pentru acrirea ciorbei.
Alte citrice și oțet, soluții de rezervă
Dacă nu ai lămâie, lime-ul sau alte citrice pot fi o alternativă, însă trebuie dozate cu atenție, deoarece au un gust mai intens. Oțetul rămâne, de asemenea, o soluție rapidă, mai ales pentru ciorbele consistente, precum cea de burtă sau ciorba „a la grec”.
În acest caz, se adaugă câteva picături, se gustă și se ajustează treptat, pentru a evita o acrime prea puternică.
Lipsa borșului sau a lămâii nu este un motiv de panică în bucătărie. Zeama de la murături este ingredientul salvator la care mulți nu se gândesc, iar roșiile, laptele bătut, fructele acre sau citricele pot rezolva rapid problema. Bucătăria românească oferă soluții ingenioase, iar cu ingredientele potrivite din cămară, ciorba poate fi salvată fără compromisuri de gust.
Sursa foto: Arhivă
