Loredana Ionescu
Românii care au beneficiat de majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2025 constată acum că avantajele financiare obținute sunt complet anulate de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Ilie Bolojan. Blocul Național Sindical (BNS), prin vocea liderului Dumitru Costin, atrage atenția că inflația cumulată, generată de deciziile fiscale recente, înghite în totalitate creșterea salarială de început de an.
Salariul minim brut a crescut de la 3.700 la 4.050 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 9,46%. În termeni net, angajații au primit în plus aproximativ 207 lei, suma urcând de la 2.368 lei la 2.575 lei. Peste 1,8 milioane de români s-au bucurat de această creștere salarială, însă entuziasmul a fost de scurtă durată.
BNS: Inflația generată de guvern anulează complet majorarea
Potrivit unei analize prezentate de Dumitru Costin în exclusivitate pentru Realitatea Plus, întreaga majorare salarială este deja consumată de efectele măsurilor fiscale și ale liberalizărilor adoptate de Executiv în cadrul pachetului de austeritate.
Numai din majorarea unor taxe și liberalizarea tarifelor la energie, fără a lua în calcul tăierea sporurilor, întreaga creștere a salariului minim este înghițită, explică BNS, potrivit RTV.
Acesta a detaliat și mecanismele prin care măsurile guvernamentale neutralizează impactul pozitiv al majorării salariului minim.
Creșterea TVA și accizelor: Plus 3% inflație
Una dintre cele mai vizibile măsuri a fost majorarea TVA-ului de la 19% la 21%, aplicabilă începând cu trimestrul al doilea al anului. În paralel, accizele pentru carburanți și băuturi alcoolice au fost crescute cu 10%. Conform estimărilor BNS, impactul inflaționist combinat al acestor modificări este de aproximativ 3%.
Acest procent este calculat raportat la consumul mediu lunar al unui salariat cu venit minim și se traduce prin scumpiri în lanț ale bunurilor de consum, transportului și utilităților.
Liberalizarea energiei: +2,8% la inflație
O altă măsură cu impact major este eliminarea plafonării tarifelor la energie electrică. Potrivit calculelor BNS, această decizie a generat un efect inflaționist de aproximativ 2,8%.
Creșterea prețurilor la energie afectează în special familiile cu venituri reduse, în condițiile în care cheltuielile cu întreținerea locuinței și utilitățile au o pondere semnificativă în bugetul acestora.
Inflația cumulată: 10% exact cât a crescut salariul minim
Dacă se adaugă la aceste componente rata anuală a inflației de 5,1%, estimată de INS la finalul lui 2024, rezultă o inflație totală de aproximativ 10% în 2025, echivalentă cu procentul de creștere a salariului minim.
Această echivalență demonstrează, în viziunea liderului BNS, că efectul real al măsurii de majorare a salariului minim este zero. Cu alte cuvinte, românii câștigă mai mult pe hârtie, dar nu resimt nicio îmbunătățire în puterea de cumpărare.
Impact în lanț: De la facturi la coșul zilnic
Creșterea TVA și eliminarea facilităților fiscale au început deja să se vadă în prețurile din magazine și în facturile lunare.
Combustibilul s-a scumpit, ceea ce duce la costuri mai mari pentru transportul public și pentru alimentele aduse din alte județe.
Factura la energie electrică, în lipsa plafonării, a crescut cu 12-15% în cazul familiilor cu consum mediu.
Prețurile la alimentele de bază, cum ar fi pâinea, laptele, ouăle și carnea, au crescut cu 5-8% față de începutul anului.
Valul de nemulțumiri nu vine doar din partea BNS. Sindicatele din învățământ strâng semnături pentru anularea pachetului de măsuri de austeritate promovat de Guvernul Bolojan.
Profesorii susțin că tăierile de sporuri și înghețarea salariilor vin într-un moment în care sistemul educațional are deja un deficit de cadre, iar presiunea economică împinge tot mai mulți tineri să evite cariera didactică.
De cealaltă parte, Executivul susține că măsurile de austeritate sunt necesare pentru evitarea unui colaps bugetar. Premierul Ilie Bolojan a declarat public că România risca să intre în incapacitate de plată dacă nu se intervenea asupra cheltuielilor publice și a dezechilibrelor fiscale.
Sursa foto: Arhivă
