Georgescu Dragos
Numele lui Cristian Andrei este cunoscut de ani întregi din emisiuni TV, conferințe, cărți și rețele sociale, acolo unde a fost prezentat constant drept „psiholog”, „psihoterapeut”, „doctor de suflete” sau chiar „primul sexolog din România”. O investigație PressOne arată însă că, de peste 20 de ani, acesta ar oferi ședințe de psihoterapie contra cost fără a deține atestatul de liberă practică în psihoterapie emis de Colegiul Psihologilor din România, așa cum cere legea.
Cristian Andrei, cel mai cunoscut psihoterapeut, acuzat de hărțuire sexuală. Dezvăluiri incendiare făcute de două femei
Pe lângă aspectele profesionale, mai multe femei îl acuză de avansuri sexuale, comportamente intruzive în cabinet și manipulare emoțională. Cristian Andrei respinge acuzațiile și afirmă că nu a pretins niciodată altceva decât ceea ce este: medic psihiatru. Cazul ridică însă întrebări grave despre controlul profesiei, protecția pacienților și limitele etice în relația terapeut–client.
Imaginea publică a lui Cristian Andrei și titlurile folosite de-a lungul anilor
De-a lungul timpului, Cristian Andrei a apărut constant în spațiul public ca specialist în psihologie și psihoterapie. A moderat emisiuni TV, a comentat teme de parenting, relații sau sexualitate, a ținut conferințe și a publicat cărți de „consiliere psihologică”.
În 2004, odată cu emisiunea de la Antena 1, presa i-a atribuit eticheta de „doctor de suflete”, iar el oferea, în direct, „consiliere psihologică” telespectatorilor. Din 2008, titulatura de „psihoterapeut” apare tot mai des în articole și prezentări publice, în special odată cu lansarea cărții „Cine m-a făcut femeie”, în care este descris ca „terapeut de cuplu”.
În paralel, Cristian Andrei a fost prezentat și ca „primul sexolog din România”, fiind atestat de Ministerul Sănătății și Familiei ca formator de formatori în domeniul sănătății și bunăstării copilului și familiei și implicat în programe de educație pentru sănătate în școli.
Pe rețelele sociale, în special pe TikTok, în descrierea unor clipuri educative apar hashtaguri precum #psihologbun, #psihoterapeut, #terapie, #psihologie, care întăresc, în percepția publicului, imaginea lui de psiholog și psihoterapeut.
În realitate însă, competența oficială a lui Cristian Andrei este de medic psihiatru de copii, specializat în neuropsihiatrie infantilă în 1993.
Cum s-a schimbat legislația în domeniul psihoterapiei
Atunci când Cristian Andrei și-a început cariera, contextul era cu totul altul. În 1993, în România psihoterapia nu era reglementată ca specializare distinctă, iar absolvenții de medicină psihiatrică primeau la finalul rezidențiatului o formare de bază în psihoterapie.
Situația s-a schimbat radical după înființarea Colegiului Psihologilor din România, în 2004. Odată cu noile reglementări:
psihoterapia a devenit specializare separată, aflată exclusiv în coordonarea Colegiului Psihologilor;
medicii psihiatri și absolvenții de facultăți socio-umaniste care doreau să practice psihoterapie trebuiau să urmeze școli de formare de lungă durată (2-3 ani) în psihoterapie;
formarea era completată de doi ani de supervizare, la finalul cărora se obține atestatul de liberă practică, document obligatoriu pentru practica legală în psihoterapie.
Conform investigației PressOne, Cristian Andrei nu deține un astfel de atestat emis de Colegiul Psihologilor, dar ar fi continuat să ofere ședințe de psihoterapie contra cost timp de ani de zile.
Două decenii de practică prezentată ca psihoterapie, fără atestat
Potrivit sursei citate, primele mențiuni în presa scrisă în care Cristian Andrei apare ca „psihoterapeut” datează din 2002, în paginile ziarului Evenimentul Zilei. De atunci, titulatura i-a fost atribuită constant în talk-show-uri, articole, lansări de carte sau conferințe.
Timp de peste 20 de ani, niciun reprezentant al Colegiului Psihologilor din România nu l-ar fi contrazis public, deși tocmai această instituție este responsabilă de autorizarea și monitorizarea profesiei. În diverse contexte, el a fost numit psiholog, psihoterapeut sau terapeut de cuplu, fără ca medicul să intervină pentru a corecta aceste prezentări.
În spațiul privat, Cristian Andrei își desfășoară activitatea la Institutul pentru Relații Umane, un cabinet privat din București, unde susține ședințe individuale și întâlniri de grup tematice. În aproape toate descrierile publice ale acestui loc, el este prezentat drept „unul dintre cei mai cunoscuți psihoterapeuți sau psihologi din România”.
PressOne susține că a obținut confirmări de la mai mulți clienți privind plata unor ședințe de psihoterapie, pentru care ar fi primit bon sau chitanță, fără ca medicul să dețină atestat de psihoterapeut.
Dincolo de aparițiile media, Cristian Andrei este și fondatorul Fundației Estuar, un ONG care oferă servicii de sănătate mintală pentru adulți aflați în situații vulnerabile.
Fundația a derulat proiecte importante în colaborare cu autoritățile publice, inclusiv cu DGASPC Sector 2, și a accesat fonduri europene de aproximativ 10 milioane de lei, pentru programe de prevenire a separării copiilor de familie și pentru reintegrarea lor în comunitate.
Aceste colaborări și notorietatea sa au întărit în ochii publicului imaginea lui Cristian Andrei ca reper în domeniul sănătății mintale. Tocmai de aceea, acuzațiile aduse de câteva foste paciente au generat un impact puternic în spațiul public.
Două femei, prezentate sub pseudonimele Mara* și Flavia*, îl acuză pe Cristian Andrei de comportament abuziv în terapie, de avansuri sexuale și de manipulare emoțională.
Mara povestește că a ajuns în cabinetul lui în 2019, din cauza unor atacuri de panică severe. Încă de la prima ședință, spune ea, întrebările i s-au părut neobișnuit de intime și nelegate de motivul prezentat:
„M-a întrebat câți parteneri sexuali am avut. Mi s-a părut complet în afara subiectului pentru care venisem. M-a întrebat și despre ciclul menstrual, dacă este regulat sau nu.”
Femeia afirmă că, în următoarele luni, ședințele au devenit tot mai intruzive, cu un amestec de atingeri și gesturi cu conotație sexuală care ar fi depășit orice limită profesională.
Mărturia Marei: îmbrățișări, atingeri, sex în cabinet
Mara susține că a avut 11 ședințe cu Cristian Andrei, pe parcursul a aproximativ șase luni. La un moment dat, în timp ce îi povestea despre abuzuri suferite în copilărie, ar fi avut loc un episod care a marcat-o profund:
„Plângeam, îi povesteam de abuzurile de la tatăl meu. Mi-a spus să mă ridic, să merg spre el, să întind mâinile. A venit și el, m-a îmbrățișat, mi-a dat părul la o parte și m-a sărutat pe gât.”
Ea spune că s-a blocat, nu a știut cum să reacționeze și a rămas nemișcată, încercând să convingă inclusiv pe sine că „poate așa arată un demers terapeutic” și că ea este cea care „nu înțelege”.
Potrivit relatării ei, situațiile cu încărcătură sexuală s-ar fi repetat:
„Când stăteam pe canapea, s-a pus în genunchi în fața mea și și-a băgat mâinile sub fustă. Fără să mă întrebe, fără nicio discuție înainte.”
Mara spune că ultima ședință în cabinet s-a transformat într-un act sexual, inițiat, susține ea, de medic:
„A inițiat un act sexual cu mine chiar în cabinet. După aceea nu mai eram clienta lui, am continuat să ne vedem în afara cabinetului aproape doi ani.”
Ea afirmă că, la finalul ședinței respective, a plătit 300 de lei, la fel ca pentru celelalte întâlniri.
Mărturia Flaviei: sărutată în cabinet, la începutul ședinței
Flavia povestește că a făcut terapie cu Cristian Andrei în perioada 2019–2020, timp de aproximativ opt luni. După mai multe ședințe individuale și întâlniri de grup, spune că a avut o experiență șocantă la intrarea în cabinet:
„După o sesiune de grup, am urcat pentru ședința de psihoterapie, seara, în jur de ora 8-9. Am deschis ușa, domnul doctor era pe scaun. S-a ridicat și s-a năpustit, efectiv, asupra mea. Nici măcar n-am apucat să spun altceva decât «bună ziua». M-a sărutat pe buze, un sărut pasional. Nici nu m-am dezmeticit bine, că m-a sărutat a doua oară.”
Flavia afirmă că, la final, a plătit 300 de lei pentru ședință, apoi a plecat și a întrerupt imediat procesul terapeutic.
Ambele relatări intră în contradicție directă cu codul deontologic al psihologilor, care consideră abuzivă orice relație sexuală sau intimă între specialist și client:
„Psihologii evită ca relația cu clienții lor să devină intimă sau sexuală. Psihologii nu se angajează în relații sexuale cu clienții lor.”
Deși Cristian Andrei este medic, nu psiholog, principiile etice generale din domeniul sănătății mintale rămân similare: relațiile intime cu pacienții sunt considerate un abuz de putere și o încălcare gravă a încrederii.
Sesizări la Colegiul Medicilor și Colegiul Psihologilor. Răspunsuri incomplete și tăcere instituțională
La trei ani după ce a încheiat orice contact cu Cristian Andrei, Mara a decis să sesizeze Colegiul Medicilor din România și Colegiul Psihologilor, invocând abuzuri petrecute în timpul ședințelor de „psihoterapie”.
Singurul răspuns concret a venit de la Colegiul Medicilor din Dâmbovița, care i-a transmis că plângerea nu este completă și că instituția poate porni acțiune disciplinară doar dacă nu au trecut mai mult de șase luni de la data faptei sau de la data la care persoana a cunoscut efectele prejudiciabile:
„Acțiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile (…)”, se arată în răspunsul oficial.
PressOne a solicitat oficial numărul de sesizări formulate împotriva medicului Cristian Andrei de-a lungul timpului, atât de la Colegiul Medicilor, cât și de la Colegiul Psihologilor.
Colegiul Medicilor din Dâmbovița a refuzat să ofere date, invocând faptul că acestea nu reprezintă informații de interes public și că ar încălca dreptul la viață privată al medicului.
Ministerul Sănătății a refuzat să răspundă la întrebări privind specializarea medicului, anul intrării în profesie sau perioada rezidențiatului, invocând regulamentele GDPR.
Colegiul Psihologilor din România, singura instituție abilitată să verifice practicarea psihoterapiei fără drept de liberă practică, nu a transmis niciun răspuns la întrebările adresate de publicație.
Cum se apără Cristian Andrei: „Depinde cine numește asta psihoterapie”
Contactat de PressOne, Cristian Andrei recunoaște că nu are atestat în psihoterapie emis de Colegiul Psihologilor, însă respinge ideea că ar practica ilegal sau că s-ar prezenta fals ca psiholog.
El susține că, la Institutul pentru Relații Umane, rolul său este în principal de evaluare psihiatrică și triere a cazurilor:
„Ceea ce fac eu acum la Institut este evaluarea pacienților și îi direcționez apoi la unul dintre cei cinci psihoterapeuți din cadrul Institutului. Fac recomandări privind testele proiective, dacă e cazul, și asupra abordării sistemice, când pacienții au situații sociale complicate. Îi îndrum și pe cei care au nevoie de psihoterapie gratuită.”
El afirmă că un pacient ajunge o singură dată în cabinetul său pentru evaluare, nu pentru ședințe de psihoterapie. Totuși, publicația a discutat cu foste cliente care susțin că au făcut psihoterapie cu el timp de 6–8 luni, iar PressOne spune că deține inclusiv mesaje de confirmare a programării la ședințe.
Întrebat despre faptul că persoane afirmă că au plătit pentru ședințe de psihoterapie, Cristian Andrei răspunde:
„Depinde cine o declară psihoterapie. Dacă nu este contract, înseamnă că nu a fost psihoterapie. Unde e contractul?”
El mai spune că nu se dă drept psiholog și insistă că este psihoterapeut „din 1993”, înainte de înființarea Colegiului Psihologilor, și că a creat Institutul de Relații Umane în 2000, „cu patru ani înainte de apariția Colegiului”.
Medicul invocă mai multe cursuri și atestate internaționale în cercetare psihiatrică, psihoterapia copilului și adolescentului, formarea adulților, consiliere de familie și „psihoterapie etologistă”. Niciunul dintre acestea nu reprezintă însă – potrivit PressOne – echivalentul unei formări acreditate oficial în psihoterapie pentru adulți de către Colegiul Psihologilor din România.
În fața acuzațiilor grave aduse de fostele paciente, răspunsul său este tranșant:
„Eu nu am mințit pe nimeni. Dacă îmi aduceți o dovadă că am chemat pe cineva la mine mințindu-l că îi fac psihoterapie, renunț la practică mâine. De asemenea, dacă aduceți o singură persoană să-mi spună în față că i-am făcut un rău, renunț la practica mea de orice fel.”
În ceea ce privește acuzațiile de relații intime cu paciente, medicul răspunde scurt:
„Nu am timp să fac așa ceva. Cum să întrețin relații sexuale? În timpul ședinței de psihoterapie faci psihoterapie.”
